„Am ieșit afară doar pentru o plimbare, dar, în cele din urmă, am hotărât să rămân până la apusul soarelui, întrucât am descoperit că a ieși afară înseamnă, de fapt, a merge înăuntru“, spunea cândva naturalistul american John Muir (1838-1914), cunoscut drept „părintele parcurilor naturale“. Pentru cei care vin de departe, dar și pentru noi, cei care locuim în Sibiu, împrejurimile orașului sunt un adevărat Paradis terestru pe care am învățat să-l prețuim tot mai mult, mai ales în ultimul an.
Ieșirile în natură se numără printre momentele plăcute pe care pandemia nu ni le-a putut răpi, iar Sibiul, fostă Capitală Culturală a Europei și apoi Regiune Gastronomică Europeană, poate deschide noi drumuri – la propriu – și în domeniul ecoturismului. Bunele practici acumulate în proiectele de promovare turistică desfășurate până acum sunt puse în slujba unei noi inițiative.
Început de drum
Consiliul Județean Sibiu, în colaborare cu Asociația Județeană pentru Turism Sibiu, a lansat oficial, în această săptămână, programul Anii Drumeției, un nou început care marchează timpul petrecut în natură, în familie, călătoriile lente, alegerea unor variante sustenabile de turism și gastronomie, așa după cum a explicat Daniela Cîmpean, președintele Consiliului Județean. Anul acesta, programul are un buget de 1,5 milioane de lei.
DANIELA CÎMPEAN | președinte Consiliul Județean Sibiu: „Ne propunem ca județul Sibiu să se consolideze în acești ani ca o destinație de turism ecologic și ne mai propunem să dezvoltăm o strategie durabilă de conservare și protejare a ariilor naturale în acest context, precum și a tradițiilor culturale, prin colaborarea tuturor. Ne dorim ca partenerii noștri să fie comunitățile locale.“
Autoritățile locale și furnizorii de servicii culturale și turistice, inclusiv localnicii care dețin puncte gastronomice autorizate, sunt invitați să se implice pentru reușita programului. „Suntem la început de drum în programul Anii Drumeției. Traversăm o perioadă cu un context dictat de pandemia care ne-a afectat la nivel global. Am fost obligați, în aceste condiții, să păstrăm distanțare fizică, să ne limităm călătoriile cu care eram obișnuiți, să renunțăm la lucruri care ne înfrumusețau viața de zi cu zi. A apărut nevoia de a fi liberi, de a ieși mai mult în natură. Am constatat că foarte mulți oameni au dorit să iasă în mijlocul naturii și au ajuns să se bucure de lucruri simple pe care, poate, până atunci nu le vedeau. Asta ne-a făcut să gândim acest program, prin care să vedem altfel strategia de promovare turistică a județului Sibiu. Ne-a dat oportunitatea să folosim mai mult potențialul pe care județul Sibiu îl are ca destinație de drumeție, dat de cadrul natural pe care suntem privilegiați să îl avem. Am decis ca în următorii doi ani să alocăm fonduri pentru a reface infrastructura de drumeție existentă, să identificăm noi trasee, să le promovăm în cadrul unei platforme comune și să creăm un cadru care să permită protejarea naturii, pentru că cei care practică turismul de drumeție își doresc condiții de siguranță. În același timp, ne dorim ca cei care ajung în natură să se comporte cu respect față de ea“, a precizat Cîmpean, marți, într-o conferință de presă.
Pe coclauri
Evenimentul inaugural al programului Anii Drumeției a fost o drumeție de la Muzeul ASTRA până la Rășinari, apoi spre Cisnădioara și înapoi în Dumbrava Sibiului.
Timp de câteva ore, cei interesați să trăiască experiența „turist la mine acasă“ au avut ocazia să vadă cu alți ochi Mărginimea Sibiului. Pe lângă reprezentanții Consiliului Județean și echipa de implementare a programului, jurnaliștii au fost însoțiți de Cristian Cismaru, ghid și antreprenor în turism, cunoscut pentru organizarea brunch-urilor sub „umbrela“ Asociației My Transilvania, și Carmen Ghidiu, președintele Asociației Pensiunilor Agroturistice Rășinari.
Drumul a început cu îndrăgitul tramvai pe care grupurile de turiști îl pot închiria de la Primăria Rășinari, apoi a continuat cu microbuzul până la „acel blestemat, acel splendid Rășinari“ al lui Cioran. Cunoscător și promotor al gastronomiei sibiene, Cristian Cismaru a îmbinat teoria cu practica, astfel încât participanții au aflat câte ceva din istoria Rășinariului, ocupațiile tradiționale, povestea de șapte decenii a tramvaiului, gustul brânzei de oaie și care este diferența între telemea și brânzeturile maturate din Occident, ce este un „potec“ și când îl putem considera cărare, dar și asemănarea între bota ciobănească și Wanderstock-ul sașilor care cutreierau dealurile și văile dimprejurul Sibiului doar de dragul verdelui. Cum să nu dai nas în nas cu animalele sălbatice sau câinii de la stână și ce să faci dacă, totuși, ai ghinionul unei astfel de întâlniri a fost o altă lecție importantă a zilei. Priveliștea idilică a satului, ocrotit de dealuri domoale pe care încă mai pasc turmele de oi ale rășinărenilor, o imagine de care trebuie să se fi bucurat în copilăria lor Cioran și Goga, se savurează cel mai bine în liniște, inspirând adânc, fără tehnologie, măcar pentru câteva minute.
„Așa cum făceau oamenii odinioară, am învățat că, dacă vrem să «dilatăm» timpul, trebuie să facem în fiecare zi câte un singur lucru. Cum ar fi… să mergem în drumeție!“, a mărturisit Daniela Cîmpean.
În punctul cel mai înalt al drumului care leagă Rășinariul de Cisnădioara, organizatorii au pregătit un picnic cu belvedere, bazat pe „trusa de călătorie“ pe care trebuie s-o aibă orice drumeț când pleacă din Rășinari: brânzeturi, cârnați și aromatul vărzar. La acestea s-au adăugat alte produse din satele sibiene sau de la piață – legume românești proaspete de sezon, ouă, tarte, pateuri și terine, rulade, hencleș, precum și prăjitura cu rabarbăr nelipsită de pe masa de Rusalii a sașilor.
Pentru un plus de adrenalină, doritorii au învățat cum se înalță un zmeu, iar la întoarcere, șaisprezece dintre participanți au coborât cei 8 kilometri prin pădure cu ajutorul bicicletelor MTB electrice.
Platformă online
Până la sfârșitul anului, Sibiul va avea o platformă pe internet dedicată ecoturismului, a anunțat Sergiu Olteanu, managerul proiectului. „Toate obiectivele noastre gravitează în jurul sporturilor practicabile în județul Sibiu în funcție de sezon: pedalatul lejer în zona colinară sau alegerea unui traseu dificil de mountain-bike, drumeție pedestră pe trasee ușor accesibile, poteci tematice sau experiențe montane pe crestele munților Făgăraș, Lotru sau Cindrel, echitația, sporturile de apă precum stand-up paddle sau canoe, observarea florei și faunei, foraging și schi de tură. Totodată, căutăm sporirea gradului de atractivitate și acces la informații. Vom amenaja zone de belvedere, cu panouri de informare în care vom integra informații despre zonele naturale protejate, dar și detalii despre floră și faună. Vom realiza o platformă online menită să promoveze ecoturismul în județul Sibiu, care va oferi utilizatorilor o experiență prietenoasă prin care își vor putea planifica călătoria în funcție de activitățile preferate“, a anunțat Olteanu.
Peste 650 km de trasee omologate pentru drumeție
Aproximativ jumătate din suprafața județului Sibiu este ocupată de cele 16 situri Natura 2000, iar amatorii de drumeție au la dispoziție 21 de trasee în Munții Cindrel, 26 în Munții Făgăraș și opt în Munții Lotrului, care însumează peste 650 km de trasee omologate, potrivit celor de la AJTS. „Avem acum ocazia și datoria de a adresa și rezolva subiecte importante pentru județ, subiecte precum gestionarea corespunzătoare a deșeurilor, gestionarea conflictului om – animal și accesul vehiculelor motorizate în natură. În perioada următoare vom evalua traseele turistice existente, vom identifica și omologa trasee noi, conform exemplelor de bună practică ale zonelor cu tradiție în ecoturism. De asemenea, ne propunem să identificăm fonduri europene pentru managementul ariilor protejate, dar și pentru îmbunătățirea infrastructurii turistice“, susține Adrian Bibu, administrator public al județului Sibiu.
Text și foto: Mihai Colibaba
