Antologia poeților uitați din România

La Librăria Humanitas „Constantin Noica” din Sibiu a avut loc, vineri, 18 ianuarie, lansarea antologiei „Sârmă ghimpată. Când focurile se vor stinge printre ruine. Poeți ai generației războiului”, alcătuită de Claudiu Komartin.

La eveniment au participat, alături de autor, poeții Teodora Coman și Radu Vancu și criticul literar Andrei Terian.

Claudiu Komartin

Discuția a contextualizat pentru publicul sibian o generație de poeți formată în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, o generație care n-a avut șansa de a se dezvolta la potențialul ei maxim, din pricina cenzurii antonesciene și a instaurării regimului comunist după terminarea conflagrației mondiale.

Scoși la lumină

Foarte puțini poeți din acest grupaj sunt astăzi cunoscuți publicului larg, fiind chiar și pentru cititorii de poezie sunt, în mare parte, uitați. Claudiu Komartin, însă, fiind pasionat de câțiva dintre ei încă din adolescență, după cum chiar el afirmă, se decide să alcătuiască antologia, să-i citească, să-i caute în arhive, să scoată la lumină cât mai multe lucruri despre ei, să recupereze cât mai multe texte, încercând, astfel, să îi readucă la suprafață și să îi reintegreze în tradiția poetică din România.

CLAUDIU KOMARTIN | scriitor: „O carte la care am lucrat mult, firește că nu încontinuu, ba cu pauze uneori uriașe. Prefața (dincolo de antologia propriu-zisă, în care îmi asum niște pariuri, această introducere substanțială era în capul meu, și continui să cred că reprezintă o miză foarte importantă a proiectului) a fost scrisă într-o săptămână, dar pot spune că m-am pregătit pentru ea câțiva ani, citind, cred, cam toate cărțile despre generația războiului (sau care aveau măcar atingere cu autori, episoade, lucruri relevante pentru căutarea mea), plus familiarizarea cu câteva colecții de reviste și alte tipărituri mai rare – nu mai făcusem asta cu atâta migală până acum.”

Cartea conține și un studiu introductiv, care ia mai degrabă forma unei povești, nu a unui studiu academic, fiind mai degrabă o relatare despre viețile personale și literare ale acestor poeți și a felului în care s-a a apărut, s-a dezvoltat și a dispărut această generație uitată a poeziei românești. La discuția de vineri seara s-a insistat și asupra felului în care textele acestor poeți (în cea mai mare parte texte sociale, despre peisajul politic din perioada respectivă) rămân și în ziua de astăzi în picioare, de parcă nu am fi asistat în deceniile trecute de atunci la schimbări de paradigmă și formulă literară.

Dar poetele?

Teodora Coman a menționat și faptul că s-a încercat și recuperarea poetelor din această generație. Poete care, așa cum spune și editorul antologiei, nu au existat într-un număr prea mare (în carte apar doar două), și pentru textele cărora a trebuit să caute foarte mult, iar în cazul uneia dintre ele (Elena Diaconu) nu a reușit să găsească nici măcar date biografice. „E ca și cum au fost șterse din istorie”, arată Claudiu Komartin.

Acesta a fost cazul și câtorva poeți din aceeași generație, o parte din ei murind la vârste fragede și, cu toate că au lăsat în urmă texte valoroase, neavând timp să se dezvolte așa cum ar fi meritat.


Cătălina STANISLAV

Participă la discuție!

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

WhatsApp chat