„Oameni deosebiţi, locuri binecuvântate, tradiţie, energie, viitor”. Aşa descrie primarul Arnold Gunter Klingeis orăşelul pe care l-a condus în ultimii patru ani. Deşi mulţi i-au criticat tinereţea ca pe un semn al imaturităţii, rezultatele obţinute se văd cu ochiul liber şi au determinat conducerea Forumului Democrat al Germanilor din România să-l desemneze pentru o nouă candidatură la primărie. Mesagerul a stat de vorbă cu Arnold Klingeis, pentru a afla încotro se îndreaptă Avrigul.

 

 

Reporter: Vă apropiaţi de finalul unui prim mandat în fruntea oraşului Avrig. Care credeţi că au fost cele mai importante realizări ale acestei legislaturi?

Arnold Klingeis: Realizările acestui mandat sunt unele semnificative şi se datorează creşterii progresive a bugetului local în ultimii patru ani, ajungând în anul 2012 la o creştere de peste  5,5 milioane lei, în comparaţie cu anul 2008. Desigur că asta a fost posibil numai prin accesarea proiectelor din fonduri nerambursabile, permiţând astfel ca standardul de viaţă al cetăţenilor oraşului să crească. Investiţiile derulate s-au adresat infrastructurii localităţii, învăţământului, activităţilor culturale şi sportive şi programului energetic local iniţiat.

În acelaşi timp, consider ca o realizare importantă crearea unei vizibilităţi la nivel naţional şi internaţional pentru oraşul Avrig, prin programul „Energie Locală”. Înfiinţarea unui punct de lucru al ICPE-CA (Institutul de Cercetare pentru Electrotehnică) ca incubator de afaceri şi a unei sucursale a AGIR (Asociaţia Generală a Inginerilor din România) vin în sprijinul administraţiei locale în realizarea unui model energetic care să poată fi multiplicat în alte oraşe din România.

 

Reporter: Care este proiectul la care ţineţi cel mai mult? De ce?

Arnold Klingeis: O comunitate modernă poate fi dezvoltată durabil doar prin crearea unor zone dedicate industriei grele, a industriei uşoare sau a serviciilor.

În acest sens, Avrigul probabil a rămas unul dintre puţinele oraşe din Romania care nu deţin o zona industrială care să permită autorităţii locale negocieri directe cu potenţiali investitori. Prin urmare, proiectul la care ţin cel mai mult este înfiinţarea unei zone industriale în sudul Avrigului.

Regret foarte mult faptul că nu s-a găsit înţelegere şi susţinere la nivelul Consiliului Local pentru înfiinţarea acestei zone industriale, motiv pentru care Avrigul a pierdut investitori şi oportunităti de dezvoltare economică. Consider acest proiect extrem de important pentru progresul oraşului Avrig şi sunt convins că va aduce beneficii directe şi indirecte chiar şi  celor care au blocat înfiinţarea parcului industrial, mai bine de trei ani.

Reporter: V-a afectat criza? Cum se resimte ea la nivelul administraţiei locale şi în economia locală? Cum compensaţi aceste neajunsuri?

Arnold Klingeis: Pentru o localitate mică, cum este Avrigul, bugetul local este insuficient şi într-o perioada economică normală, cu atât mai mult în perioada de criză pe care o parcurgem.

La nivelul administraţiei locale şi în economia locală, criza a fost resimţită prin închiderea mai multor firme, aceasta însemnând pierderea unor locuri de muncă şi pierderea taxelor şi a impozitelor care reveneau bugetului local. Aceasta a atras o sărăcire a populaţiei şi totodată o migraţie a populaţiei active spre Sibiu sau în străinătate.

Aşa cum am precizat şi anterior, singurele surse de a acumula fonduri sunt proiectele cu finanţare europeană sau guvernamentală. La baza strategiei pe care am implementat-o a fost atragerea fondurilor prin proiecte nerambursabile! Compensarea neajunsurilor s-a făcut în unele situaţii prin programe sociale şi prin iniţierea unor acţiuni de voluntariat ale cetăţenilor oraşului, acţiuni prin care familiile nevoiaşe au primit sprijin financiar.

Reporter: Ca manager, ce metode aţi găsit pentru a atrage investitori şi, până la urmă, fonduri la bugetul local? Mai ales având în vedere că nici dvs., nici d-l viceprimar Frăticiu nu faceţi parte din partidul de guvernământ.

Arnold Klingeis: La debutul în funcţia de primar am considerat absolut necesar să fac o analiză a situaţiei economico-sociale existente şi să definesc o strategie de dezvoltare. Această strategie a fost urmată de o strategie de comunicare implementată atât la nivel local, cât şi în mediile de afaceri în care am fost invitat.

De asemenea, am considerat absolut necesară întocmirea unor studii de fezabilitate profesionale şi întocmirea unor proiecte bune de către firme de consultanţă cu experienţă.  Aceste proiecte care ne-au adus finanţări din fonduri europene şi fonduri guvernamentale, atât de necesare dezvoltării unor obiective din localitate. Studiile bine elaborate, planurile de dezvoltare pe termen mediu şi lung , precum şi facilităţile investiţionale oferite de o administraţie locală bazată pe  viziune, seriozitate,  stabilitate si transparenţă au stat la baza discuţiilor cu investitorii.

 

Reporter: Ştiu că aţi început o colaborare nouă cu parteneri chinezi. Despre ce este vorba?

Arnold Klingeis: În era globalizării a devenit oportună dezvoltarea relaţiilor economice cu Orientul îndepărtat, în special cu Republica Populară China, cu care România are o veche şi strânsă relaţie de prietenie şi colaborare.

Am prezentat platforma industrială Mîrşa, fosta unitate militară UM 935 din Mîrşa, dar şi „CERA – Centrul pentru Energie Regenerabilă Avrig”, în cadrul mai multor întâlniri cu reprezentanţi ai guvernului chinez, dar şi ai sectorului privat. Momentan, suntem într-un proces avansat de negociere cu potenţiali investitori.

Semnarea protocolului de colaborare între CAST China, AGIR, ICPE-CA şi oraşul Avrig a pus baza unei colaborări urmate de semnarea unei scrisori de intenţie cu oraşul Guyangang din Provincia Sichuan China, în cadrul vizitei oficiale organizate de ANCS în China. Scrisoarea de intenţie reprezintă o etapă premergătoare înfrăţirii celor două oraşe, în vederea implementării Programului „Energie Locală” şi a obţinerii independenţei energetice şi de resurse fosile la nivel local.

Având în vedere situaţia economică din România, dar şi intrarea recentă în recesiune a mai multor state europene, îmi dă convingerea că această direcţie va fi o şansă reală pentru relansarea economică a oraşului Avrig.

 

Reporter: Ce alte colaborări internaţionale are Avrigul?

Arnold Klingeis: Prin proiectul URBAN NEXUS, Avrigul are onoarea de a contribui ca studiu de caz în cadrul Programului de Lucru al Comisiei Europene, la cercetarea soluţiilor integrate, pentru modernizarea mediului urban în domeniul energetic şi al eficienţei energetice.

Primăria Avrig este partener strategic în acest proiect european şi beneficiază de consultanţă şi de sprijinul unei  reţele impresionante de parteneri:

l Institutul de studii pentru inovarea oraşelor – Olanda

l Forumul pentru Cercetare a Mediului din Scoţia şi Irlanda de Nord – Marea Britanie.

l Universitatea Autonomă din Barcelona – Spania

l Consiliului de Cercetare pentru Mediu şi Amenajarea Teritoriului – Suedia

l Universitatea de Vest din Anglia – Marea Britanie

l Agenţia pentru Dezvoltare Durabilă şi integrare europeană – Bulgaria

l Chalmers Universitatea de Tehnologie – Suedia

l EUROCITIES – Belgia

l ICLEI – Management Durabil şi Guvernare Urbană – Germania

l Centrul Regional de Mediu pentru Europa Centrală şi de Est – Ungaria

l Ministerul Industriei – Franţa

l Fundaţia Bauhaus Dessau – Germania

l Sistemul de informaţii şi referinţă spaţială – Franţa

Un alt proiect al cărui partener suntem, numit RENERGY, a fost aprobat de Comisia Europeană şi a intrat în implementare în luna decembrie 2011, având ca parteneri:

l Provincia din Potenza – Italia

l Consiliul Naţional al Cercetării din Italia – Institutul de metodologie pentru analiza mediului – Italia

l Oraşul Tulln – Austria

l INTELI – Informatica în domeniul inovării, Centrul de Inovare – Portugalia

l Oraşul Worms – Germania

l Consiliul Judeţean Durham – Marea Britanie

l Asociaţia Municipiilor din Reţeaua poloneză “Energie Cités” (PNEC) – Polonia

l Universitatea tehnică Kaunas – Lituania

l Municipalitatea  din Avrig – Romnia

l Consiliul oraşului Sheffield – Marea Britanie

l Municipalitatea din Slagelse – Danemarca

l Municipalitatea din Szentes – Ungaria

RENERGY încurajează dezvoltarea oraşelor model, a oraşelor inteligente în domeniul energetic durabil, dezvoltare prin care să poată fi diminuată vulnerabilitatea economică,  determinată de dependenţa de resursele fosile, şi crearea unui circuit de folosire şi refolosire a resurselor biologice într-un mediu determinat.

O deosebită responsabilitate a primit Avrigul în calitate de  lider al proiectului CultTour din cadrul programului INTEREG IV C, cu misiunea dezvoltării unui trend turistic bazat pe patrimoniul cultural al spaţiilor şi grădinilor istorice din sud-estul Europei.

Muzeul în aer liber Astra şi grădinile Palatului Brukenthal din Avrig sunt considerate valori vii  care împreună cu obiective similare din sud-estul Europei pot defini un trend în dezvoltarea turismului sustenabil.

În implementarea proiectului colaborăm cu următorii parteneri:

l Universitatea pentru Ştiinţe Aplicate din Krems – Austria

l Universitatea Tehnică din Berlin – Germania,

l Universitatea de Ştiinţe Agricole Viena – Austria

l Oraşul Alexandroupolis – Grecia, oraşul Apulia – Italia

l Oraşul Veliko Târnovo – Bulgaria

l Ministerul Culturii şi Turismului din Tirana – Albania

Reporter: Presupun că proiectul energetic este principala direcţie de dezvoltare trasată în timpul mandatului dvs. Este, cu siguranţă, o premieră naţională. Vă rog să detaliaţi de la ce idee a pornit acest proiect, care este stadiul implementării sale, ce beneficii pe termen scurt, mediu sau lung va avea „oraşul verde”?

Arnold Klingeis: Construirea unui Centru Pentru Energie Regenerabilă la Avrig, jud. Sibiu, reprezintă o acţiune de pionierat, pornită de la o viziune proprie, care are la bază prioritatea producerii energiei din surse regenerabile. Pornind de la această viziune, Primăria Avrig a dezvoltat cadrul de acţiune propice acestui demers şi se preocupă permanent de implementarea primului Model Integrat pentru Comunităţile Eficient Energetice din ţară.  Modelul integrat propus de Primăria Avrig, conferă o interdependenţă avatajoasă între exploatarea raţională a resurselor şi a mediului înconjurător, relansarea economică a comunităţilor locale şi crearea unui impact pozitiv în agricultură prin cultivarea plantelor energetice, crearea de noi locuri de muncă, creşterea calităţii vieţii şi prevenirea vulnerabilităţilor climaterice. Programul propune realizarea unei sinergii între nevoi, resurse,  şi impact. În acelaşi timp, potenţialul zonei oferă posibilitatea producerii energiei electrice şi termice din biomasă, biogaz, solar şi hidro. Zona submontană în care este situat oraşul Avrig,  ne permite cultivarea plantelor energetice, revigorând astfel un domeniu important, agricultura, creând locuri de muncă şi participând la integrarea socială a unor categorii defavorizate şi implicit la relansarea economică a comunităţii.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre bugetul local pe 2012?

Arnold Klingeis: Bugetul local în acest an va urma aceeaşi curbă ascendentă din ultimii trei ani, deoarece proiectele derulate cu fonduri europene vor compensa şi vor completa deficitul rezultat din scăderea valorii  taxelor şi impozitelor locale colectate.

Este bine cunoscut faptul că o serie de firme au fost nevoite să îşi suspende activitatea sau să renunţe la activitate. Asta înseamnă mai puţini bani la buget, motiv pentru care am decis  ca în timpul mandatului să fac tot posibilul să lucrez cu banii europeni în proiecte de succes.

 

Reporter: Rezultatele provizorii ale recensământului din toamna trecută indică o scădere semnificativă a populaţiei oraşului Avrig, până la aproximativ 12.100 locuitori. De altfel, ea se încadrează în tendinţa demografică naţională. Cum comentaţi acest fenomen? Şi ce faceţi dvs., administraţia locală, pentru a face Avrigul un loc mai atractiv? Credeţi că declinul demografic va înceta şi vom vedea schimbări semnificative până la următorul recensământ? De ce da/nu?

Arnold Klingeis: Tendinţa demografică locală se încadrează în limite normale şi este determinată de prăbuşirea industriei grele de pe platforma industrială Mîrşa. Acest fenomen a determinat ca un număr însemnat de persoane să plece la lucru în străinătate şi în timp să îşi reintregească familiile acolo unde s-au stabilit. Situaţia economică generală, criza economică, cât şi lipsa de încredere în posibilitaţile de redresare existente în acest moment la nivel naţional, îi determină pe cei care s-au stabilit în străinătate să fie circumspecţi atunci când se gândesc să se întoarcă acasă.

În plan local, deşi au existat destule ocazii de a dezvolta investiţii, situaţie care ar crea locuri de muncă şi ar spori încrederea celor plecaţi de a se întoarce acasă, din motive greu de înţeles şi de acceptat, lucrurile au rămas la faza de intenţii, neavând susţinerea politică necesară. Primăria oraşului Avrig deţine terenuri şi are capacitatea tehnică pentru dezvoltarea unui parc industrial, dar interese meschine au determinat blocarea acestor terenuri prin contracte făcute în urmă cu patru ani, pentru  activităţi care nu servesc în nici un caz interesului general al membrilor acestei comunităţi. Cetăţenii oraşului şi-au exprimat dorinţa de a înfiinţa acest parc industrial printr-un referendum în care 85% dintre participanţi au spus DA.

Sper ca procesul aflat în derulare să restabilească ordinea, iar viitorul Consiliul Local să decidă în favoarea cetăţeniilor oraşului, astfel încât generaţiile ce vor urma să poată dispune de beneficiile aduse de aceste terenuri, prin investiţiile ce se vor face. Acesta ar fi unul dintre motivele pentru care sunt dispus să cred că declinul demografic va fi stopat, iar viitorul recensământ va arăta o creştere a populaţiei în oraşul Avrig. Crearea locurilor de muncă încurajează familiile plecate să se întoarcă acasă, iar cele care locuiesc în Avrig să  aibă curajul de a avea copii fără rezerva imposibilităţii materiale de a-i creşte.

 

Reporter: Pentru că oraşul se bucură şi de o moştenire culturală foarte bogată, vă invit să facem şi un bilanţ al activităţilor cultural-sportive din acest mandat. Ce acţiuni aţi sprijinit şi cum? Credeţi că, aşa cum a pornit în domeniul dezvoltării durabile, Avrigul poate deveni un model pentru alte oraşe de talia sa din România şi pe plan cultural şi, implicit, turistic?

Arnold Klingeis: Moştenirea culturală a făcut din oraşul Avrig întotdeauna un punct de reper pe harta ţării. Ca primar, am încurajat şi sprijinit toate acţiunile care au avut ca obiective păstrarea identitaţii şi crearea condiţiilor pentru o viaţă culturală activă a oraşului.

Susţinerea financiară, prin Consiliul Local, făcută pentru organizarea unei serii de evenimente ca: Florile Oltului, Festivalul Baroc, Nunta de aur, Moştenire din bătrâni, Omagierea marelui cărturar Gh. Lazăr, Târgul de flori şi altele, a fost dublată şi de o susţinere logistică prin implicarea personalului primăriei.

Legat de activităţile sportive, susţinerea a fost la un nivel înalt prin construirea şi modernizarea terenului de sport, a stadionului, acesta însumând 1.500.000 lei. În acelaşi timp a fost susţinută financiar atât echipa de fotbal a oraşului, cât şi concursurile anuale de şah, în care au fost implicaţii elevii celor trei şcoli ale comunităţii.

Implicarea mea legată de Palatul Brukenthal s-a materializat în accesarea fondurilor europene prin proiectul CultTour, fonduri constând în suma de 400.000 euro, fonduri nerambursabile care vor fi folosite pentru proiecte şi strategii vizând reintroducerea în circuitul turistic a Edenului Transilvaniei.

Desigur că o renovare riguroasă a Palatului Brukenthal, urmată de o bună promovare ar putea plasa Avrigul, prin acest obiectiv, într-o poziţie de vârf în ierarhia oraşelor din România şi chiar din Europa cu o moştenire culturală remarcabilă.

Reporter: Dacă aţi fi turist, de ce v-aţi opri la Avrig?

Arnold Klingeis: Aş avea multe motive să mă opresc la Avrig. În primul rând, amplasarea geografică, cu aceşti străjeri numiţi Carpaţi, ne oferă, indiferent de anotimp, privelişti de neuitat. Salba de pensiuni completează acest tablou şi îţi dă răgazul să te bucuri de un aer curat şi condiţii deosebite. Palatul Brukenthal ne întorce în timp şi dă oricărui vizitator posibilitatea de a locui “la palat” şi de a se bucura de aerul şi prospeţimea grădinilor. Muzeul „Gh. Lazăr” ne aduce mai aproape de ceea ce au fost şi au făcut strămoşii acestor locuri, de modul în care au trăit şi de ceea ce a însemnat pentru toţi românii acest mare om, Gheorghe Lazăr, întemeietorul învăţământului în limba română.

 

Reporter: Cum a evoluat mediul local de afaceri în aceşti patru ani?

Arnold Klingeis: Mediul local de afaceri în aceşti patru ani a avut o evoluţie aşteptată, marcată de influenţele situaţiei economice existente, cu unele excepţii. Una dintre acestea este magazinul LIDL, care a creat locuri de muncă şi a reaşezat poziţia cumpărătorului în raport cu preţurile practicate anterior în comerţul local.

De asemenea o altă excepţie de la regresul determinat de criza economică este firma Ohler de pe platforma Mîrşa, firmă care printr-un management performant reuşeşte să se dezvolte şi să ofere locuri de muncă.

 

Reporter: Ce v-aţi propus la începutul acestui mandat şi nu aţi realizat încă?

Arnold Klingeis: Cea mai mare nemulţumire este legată de crearea locurilor de muncă pentru cetăţenii oraşului, de fapt de imposibilitatea finalizării unui proces care ar fi permis şi atingerea acestui deziderat. Desigur că ar mai fi de adăugat racordarea la reţeaua de apă a localităţii Săcădate, dar acest obiectiv este în curs de a fi atins, speranţa mea fiind ca până în finalul anului aceasta să devină realitate. Mi-am propus mai multe străzi de asfaltat, dar resursele bugetare locale sunt limitate, aşa că sunt proiecte care vor continua în următorul mandat.

 

Reporter: Care sunt cele mai importante realizări din acest mandat?

Arnold Klingeis: Au fost finalizate proiectele începute: strada Avram Iancu şi ECO-SISTEM pentru managementul deşeurilor. În perioada mandatului au fost realizate proiecte în infrastructură: modernizarea străzii Eroilor; racordare la reţeaua de apă a localităţii Bradu; renovarea căminelor culturale de la Bradu şi Săcădate; amenajarea spaţiului pentru Biblioteca orăşenească Avrig şi Centrul de Informare Turistică, în mansarda Pavilionului; înfiinţarea Centrului de permanenţă; lucrări de amenajare ale spaţiilor verzi din Avrig şi localităţile aparţinătoare; reabilitare grădiniţei „Piticul”; reamenajarea domeniului public în zona Sticla şi înfiinţarea parcului de joacă pentru copii; lucrări de reabilitare la sala de festivităţi a Grupului Şcolar Mîrşa; instalarea de centrale solare pe grădiniţele din Avrig şi clădirea Primăriei; instalarea de centrale fotovoltaice pe clădirea Şcolii generale Gh. Lazăr Avrig şi Grupul Şcolar Mîrşa; termoizolarea a trei blocuri de locuinţe din Avrig şi Mîrşa; reabilitarea clădirii Primăriei Avrig şi a sălii Pavilion.

Pentru dezvoltarea oraşului, consider foarte importantă aderarea Avrigului la SC Apa-Canal SA Sibiu, aderare decisă de către membrii Consiliului Local, prin care oraşul Avrig va beneficia de suma de 8.000.000 euro pentru modernizarea infrastructurii de apă şi canal.

De asemenea, consider importantă înfiinţarea societăţii SC ENEV Avrig SRL ca mecanism operativ în implementarea Programului „Energie Locală” şi administrator al reţelei de transport şi distributie energie electrică spre Valea Avrigului.

În curs de execuţie avem: extindere, mansardare corp B şi refacere şarpantă corp A la Liceul Teoretic “Gheorghe Lazăr” Avrig; modernizare bază sportivă; proiect parc şi spaţii de joacă la Mîrşa; înfiinţarea ISU Avrig .

Desigur că acestea reprezintă doar o parte dintre realizările mandatului meu, raportul anual completează răspunsul la această întrebare şi mai mult decăt atât, o plimbare prin Avrig ar fi extrem de convingătoare în ceea ce priveşte faţa pe care Avrigul a primit-o în ultimii ani.

Mai sunt multe de făcut, dar energia şi determinarea mea, împreună cu o strategie bine definite şi o echipă puternică, vor aduce dezvoltarea de care Avrigul are nevoie.

 

Lasă un răspuns