Consistoriul Mitropolitan al Mitropoliei Ardealului a anunţat că se va autosesiza dacă fostul preot Cristian Pomohaci mai are abateri şi ca laic.

„În cazul în care fostul preot va continua să stăruie în săvârşirea abaterilor pentru care a fost sancţionat sau a altor abateri şi mai grave, instanţa bisericească se poate autosesiza, urmând să-l judece ca pe un laic, cu pedepsele prevăzute de Sfintele Canoane“, se arată într-un comunicat al Mitropoliei Ardealului, citat de Agerpres. Pomohaci a cerut în scris Arhiepiscopiei Sibiului, după încheierea şedinţei de judecată a Consistoriului Mitropolitan, să admită „retragerea din preoţie“.

Hotărâre definitivă

„Menţionăm, de asemenea, că solicitarea fostului preot Cristian Dorin Pomohaci, înregistrată la Arhiepiscopia Sibiului cu nr. 2773/5 octombrie 2017 şi depusă imediat după încheierea şedinţei de judecată a Consistoriului Mitropolitan, prin care a cerut admiterea retragerii din preoţie, este tardivă şi fără obiect“, se arată în acelaşi comunicat de presă.

Consistoriul Mitropolitan i-a înaintat miercuri fostului preot Pomohaci „Hotărârea nr. 4 din 5 octombrie 2017, motivată şi însoţită de Decizia sinodală nr. 4 din 6 octombrie 2017, a Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Ardealului, prin care această hotărâre a devenit definitivă (adică nu doar pentru o perioadă limitată de timp!) şi irevocabilă (adică nu poate fi atacată cu recurs) (cf. art. 55 din Regulamentul autorităţilor canonice disciplinare şi al instanţelor de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române)“.

Patru abateri

Cristian Pomohaci nu mai este preot din 28 iulie, când Consistoriul Eparhial al Arhiepiscopiei Alba Iuliei l-a caterisit. Dosarul de caterisire a fost rejudecat şi completat de Consistoriul Mitropolitan al Mitropoliei Ardealului.

„Sancţiunea de eliberare din demnitatea preoţească şi trecerea în starea de laic s-a aplicat de instanţa bisericească de apel fostului preot Cristian Dorin Pomohaci în urma completării şi rejudecării Dosarului de caterisire al Consistoriului Eparhial al Arhiepiscopiei Alba Iuliei. Consistoriul Mitropolitan a reţinut în seama apelantului, pe lângă singura abatere morală cuprinsă în acest dosar, încă alte trei mari abateri canonice, care au fost doar menţionate în hotărârea Consistoriului Eparhial şi care privesc învăţătura de credinţă, rânduiala liturgică şi canonică a Bisericii Ortodoxe“, susţine Consistoriul Mitropolitan al Mitropoliei Ardealului.

Pomohaci nu mai poate fi preot, din cauză că are patru abateri. Prima abatere este morală şi se referă la „tentativa de săvârşire a unor acte imorale, exprimată printr-un dialog înregistrat şi făcut public, abatere incompatibilă cu statutul de preot şi care aduce grave prejudicii imaginii Bisericii Ortodoxe“.

Instanţa bisericească îl acuză pe Pomohaci de abateri pastoral-liturgice şi dogmatice („Denaturarea cu bună ştiinţă a Sfintei Liturghii şi a altor rânduieli liturgice ale Bisericii Ortodoxe, aducându-se atingere învăţăturii dogmatice, cuprinsă în teologia Sfintelor Taine, până aproape de erezie, prin abateri liturgice cu caracter inovator, de influenţă neoprotestantă“).

Fostul preot Pomohaci este acuzat şi de abateri canonice, şi anume: „neascultarea faţă de autoritatea bisericească, prin neîndeplinirea îndatoririlor canonice, regulamentare şi statutare şi a tuturor ordinelor şi dispoziţiilor superiorilor ierarhici, dusă până aproape de schismă; nerespectarea principiului jurisdicţional canonic, prin oficierea de servicii religioase pe cuprinsul altor eparhii, fără binecuvântarea ierarhului locului“.

A denigrat Biserica

Consistoriul Mitropolitan mai susţine că Pomohaci a denigrat Biserica „prin declanşarea şi întreţinerea unui scandal mediatic fără precedent“ („Sancţiunea aplicată fostului preot Cristian Dorin Pomohaci, care a încălcat Sfintele Canoane şi Legiuirile bisericeşti, are rostul de a apăra morala, doctrina şi rânduielile liturgico-canonice ale Bisericii şi, în acelaşi timp, de a acorda acestuia şansa la pocăinţă şi îndreptare“).

Instanţa bisericească de la Sibiu reafirmă că l-a trecut pe Pomohaci în rândul laicilor. „Ridicarea sancţiunilor de excludere din preoţie şi trecerea în rândul laicilor, prin destituirea din slujirea clericală sau prin caterisire, este prevăzută la capitolul E. Iertarea: Art. 173 (1) din Regulamentul autorităţilor canonice disciplinare şi al instanţelor de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române, în care se menţionează: «Pentru cererea de iertare în cazul sancţiunii de destituire din slujirea clericală sau de caterisire, clericul sancţionat trebuie să facă dovada că, de la pronunţarea sentinţei, a rămas ascultător Chiriarhului sau a dat dovada de pocăinţă şi îndreptare timp îndelungat». Ridicarea caterisirii o face Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, iar a pedepsei destituirii o face Sinodul Mitropolitan“, se mai arată în comunicat.

Ce mai poate face Pomohaci

Judecătorii bisericeşti ai lui Pomohaci de la Sibiu mai explică: „Destituirea din slujirea clericală are aceleaşi consecinţe dogmatice şi canonice la fel ca şi caterisirea, încât orice lucrare sacramentală săvârşită de cel care a pierdut harul preoţiei este «nevalidă», deci ineficientă, nelucrătoare, iar cel care o săvârşeşte şi cel care o solicită greşesc grav în faţa lui Dumnezeu. Cel destituit, la fel ca şi cel caterisit, nu mai este cleric, ci laic, nu mai are dreptul de a purta ţinuta clericală, de a folosi veşminte preoţeşti şi de a face slujbe, de a fi duhovnic şi de a săvârşi rugăciuni pentru alţii“.

Pomohaci „are posibilitatea de a desfăşura activităţi social-filantropice, culturale, iar activitatea şi conduita sa vor fi evaluate anual, adică în fiecare an, de Chiriarh, care va urmări dacă cel pedepsit respectă cele prevăzute în sancţiunea Consistoriului“, potrivit comunicatului de presă.

Fostul preot a fost judecat de două ori de „instanţele“ preoţeşti: la Alba Iulia şi Sibiu. Dacă la Alba Iulia nu a fost prezent la judecată, la Sibiu Pomohaci a venit la primul termen şi a cerut o amânare, pentru a putea studia dosarul şi a aduce martori credincioşi în apărarea sa, iar la termenul al doilea s-a apărat timp de aproape şapte ore, dar nu a vrut sa vorbească cu jurnaliştii.

 

Lasă un răspuns