Boala mână-gură-picior apare, de regulă, primăvara și vara și are caraterul unor mici epidemii, dat fiind faptul că agentul patogen, un virus, este foarte contagios.

Boala apare cu precadere la copiii cu vârsta cuprinsă între unu și șase ani, risc maxim având copiii care trăiesc și participă în colectivități (creșă, grădiniță), dar poate fi contactată și de la partenerii de joacă, în parc.

Semnul tipic al bolii este aparitia unei erupții pe palme, tălpi, la gură și în gură. De aici vine și numele afecțiunii. Boala este determinată de un virus, din familia enterovirusurilor, iar frecventa bolii crește în perioadele calde, dar și la revenirea copiilor in colectivitatile prescolare.

Fiind foarte contagioasă, se transmite foarte ușor de la copil la copil, pe cale orală, prin secrețiile nazofaringiene, tuse, strănut și prin contactul direct cu obiectele contaminate (jucării, farfurii, căni, linguri, prosoape, lenjerie de pat). În plus, boala are o perioadă de incubație de 3-7 zile, copilul fiind contagios de la mijlocul perioadei de incubație, mereu înainte ca primele semne clare ale bolii să apară, ceea ce crește foarte mult riscul de transmitere.

Formele de manifestare pentru boala gură-mână-picior scad cu vârsta. Peste vârsta de 7-8 ani se poate spune ca boala nu mai apare sau dacă totuși există se disimulează într-o gripă banală, erupția putând fi absentă sau redusă la doar câteva bubițe mici pe care nu prea le observă nimeni.

Boala debutează brusc cu febra de 39-40 grade Celsius. Apar durerile de gât, mai ales din cauza leziunilor care provoacă ulcerații la nivelul mucoasei bucale (atât pe limbă, gingii, dar și pe mucoasele faringelui). Copilul nu poate mânca și înghite cu mare greutate, ceea ce, combinat cu febra duce la deshidratare, principalul risc al bolii pentru copilul mic.

Erupția este prezentă pe palme, tălpi și în jurul gurii. Primele bubițe apar la gură, urmează mâna și la final piciorul. În funcție de numărul leziunilor se poate evalua și intensitatea atacului viral.

Deși, în sine, boala gură-mână-picior nu este gravă, în primele zile de manifestare ale bolii, starea generală a copilului este alterată profund, copilul este irascibil, iar cel mai mare risc îl reprezintă deshidratarea, mai ales în cazul copiilor mici. Boala se vindecă în 7-10 zile, fără medicație antivirală și lasă o imunitate puternică (fetele care au făcut boala vor transmite anticorpi copiilor lor). În perioada de stare a bolii, virusul este prezent și în materiile fecale ale copilului.

Nu există și nu se administrează un tratament specific pentru boala gură-mână-picior, dar se face un tratament simptomatic.

Se tratează febra, dacă depășește 38 de grade, iar pentru calmarea durerilor provocate de leziuni se administrează soluții speciale preparate de farmacist cu glicerină, stamicină și anestezină. Pentru calmarea erupției tegumentare se folosesc creme mentolate. Este contraindicată administrarea de antibiotice!

Recomandări pentru părinți

Dacă bebelușul bolnav este o urgență medicală, ca urmare a riscului deshidratării, copilul mai mare va putea consuma alimente sub formă lichidă și semilichidă (apă, supă, zeama de compot sau piureuri foarte subțiri). Primele ulcerații care se vindecă sunt, din fericire, cele de la nivelul mucoaselor bucale, în timp ce bubițele cutanate, mai ales dacă copilul se scarpină, se pot infecta, și oricum se vindecă mai încet. Copilul nu trebuie lăsat să se scarpine, iar ulcerațiile din palmă și de la picioare trebuie, eventual, pansate.

Imunitatea generală a copilului după boala gură-mână-picior este relativ slăbită, astfel că micuțul trebuie bine protejat împotriva contactului cu alți agenți patogeni cel puțin o lună după vindecare.

Lasă un răspuns