Omul sub conducerea căruia Facultatea de Inginerie din Sibiu şi-a schimbat faţa se simte pregătit să facă pasul următor. Ieri a fost publicată oficial candidatura prof. univ. dr. ing. Ioan Bondrea pentru funcţia de rector al ULBS. Senatul urmează să valideze candidaturile pe 31 ianuarie. Apoi, pe 6 februarie, cadrele didactice şi studenţii vor alege, prin vot universal, direct şi secret, noul rector al Universităţii.

Prof. dr. univ. ing. Ioan Bondrea are 51 de ani şi este cadru didactic al Universităţii „Lucian Blaga” din 1991. Timp de opt ani, el a ocupat funcţia de prodecan al Facultăţii de Inginerie „Hermann Oberth”, iar din 2008 este decanul acestei instituţii

Prof. dr. univ. ing. Ioan Bondrea are 51 de ani şi este cadru didactic al Universităţii „Lucian Blaga” din 1991. Timp de opt ani, el a ocupat funcţia de prodecan al Facultăţii de Inginerie „Hermann Oberth”, iar din 2008 este decanul acestei instituţii


 

Domnule decan Ioan Bondrea, de ce aţi decis să candidaţi la funcţia de rector al Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu?
Într-o universitate, mai mult ca oriunde, este foarte important modul în care te implici, modul în care participi la dezvoltarea şi afirmarea acesteia. De aceea, eu am luat o decizie importantă, atât pentru mine, cât şi pentru Universitatea din Sibiu, şi în acest demers mă bazez pe deviza mea managerială de la Facultatea de Inginerie unde, împreună cu colegii mei, am realizat proiecte frumoase, am demonstrate capacitatea mea de a relaţiona pozitiv cu colegii, cu cadrele didactice, cu studenţii, cu colaboratorii, şi acest fapt m-a determinat să încerc să contribui activ la evoluţia pozitivă a Universităţii în viitor. Conduc Facultatea de Inginerie, cea mai importantă facultate a Universităţii – avem aproape 3.400 de studenţi, 119 cadre didactice, facultatea s-a dezvoltat destul de bine, n-am simţit nici anul acesta la admitere şocul de la bacalaureat, am avut foarte mulţi candidaţi şi avem studenţi foarte buni. Am încercat, de-a lungul anilor, să fiu onest şi să ofer încredere colegilor mei. Am avut ca şi motto “DETerminarea” în programul meu managerial de acum patru ani la decanat, ceea ce înseamnă dinamism, eficienţă, transparenţă, şi l-am reflectat întru totul. Am fost echidistant faţă de anumite grupuri de colective, am încercat întotdeauna să iau deciziile în colectiv, după o dezbatere reală a consiliului facultăţii sau în cadrul biroului consiliului. Pe lângă aceasta – şi mă bucur că au recunoscut şi alţii, din afară – am avut un management financiar eficient, am încercat să plătesc cât s-a putut şi cât îmi permite legea oamenii, am adus foarte multe sponsorizări şi am ajutat facultatea să-i crească vizibilitatea nu numai în ţară, dar şi peste hotare. Mi se pare important că Facultatea de Inginerie, în ultimii patru ani, şi-a schimbat şi faţa, am organizat aici, jos, un „Hall of Fame”, în care avem portretele tuturor decanilor Facultăţii de Inginerie de-a lungul timpului. Acest „Hall of Fame” l-am făcut cu ocazia aniversării a 35 de ani de la înfiinţarea facultăţii. Am pus portretele doctorilor Honoris Causa ai Universităţii „Lucian Blaga” pe care i-a propus Facultatea de Inginerie, am realizat un centru asiatic pentru studenţii străini, în general managementul vizual în cadrul facultăţii s-a schimbat în bine.

Sunteţi văzut ca un reformator. Un decan tânăr, în pas cu noile tehnologii, cu noile mijloace de comunicare. Credeţi că e cel mai important atu în cursa aceasta pentru înnoire a Universităţii?
Este şi acesta, deşi unii întotdeauna interpretează tinereţea ca lipsă de experienţă sau ne spun că mai e timp. Dar eu tocmai asta zic, că e un atu pentru mine şi un atu pentru Universitate, pentru că eu mă voi implica şi, după patru ani, dacă voi fi ales ca rector, mai am încă zece ani până la pensie. Eu va trebui să mă uit în ochii tuturor colegilor şi să trăiesc aici, în Universitate, ceea ce evident mă obligă să fiu atent la ceea ce voi face pe parcursul mandatului. Evident, e un atu modul în care folosesc noile tehnici – de altfel, eu sunt titularul disciplinei de Proiectare Asistată de Calculator şi în această zonă de proiectare/programare maşini-unelte cu comandă numerică am avut contacte cu acest mediu virtual – şi am şi fost în multe situaţii. Am făcut chiar pentru studenţi un curs interactiv, realizat folosind calculatorul. Grija mea întotdeauna au fost studenţii şi în centrul vieţii academice de la Inginerie au fost studenţii, pentru că prin ei trăim. Am încercat să avem o calitate deosebită în procesul didactic, am pus în toate sălile de curs videoproiectoare, astfel încât colegii să aibă o altă interfaţă la cursuri, am adus un alt suflu în ceea ce priveşte viaţa studenţilor, prin asociaţiile studenţeşti, chiar prin modul în care am organizat deschiderile anilor universitari, cu spectacole, cu scenă, cu focuri, cu jocuri de lumini. Anul trecut am început Jocurile Studenţeşti de Toamnă, organizate de Inginerie pentru toată Universitatea. Mă bucur că studenţii noştri sunt implicaţi şi în activităţi sportive, culturale, dar mai ales în activităţi profesionale şi ştiinţifice. Avem deja un bun renume în ceea ce priveşte echipa de roboţi a facultăţii, care de patru ani încoace a ocupat locul I în cadrul concursului naţional şi a participat de patru ori la concursuri europene de robotică. La ora actuală avem chiar patru echipe. Acum suntem în discuţii cu un grup de studenţi şi vom încerca să organizăm, împreună cu partenerii noştri economici, dar şi cu Universitatea din Karlstad (Suedia) „Formula Student”, să participe şi Facultatea de Inginerie la un concurs în care se crează maşini de Formula 1 şi concursul se desfăşoară la Silverstone. Am realizat împreună cu partenerii noştri economici diferite concursuri profesionale, pe diferite teme – proiectare asistată, soft, hard, electronică, microcontrollere – sponsorizate de partenerii noştri.
Şi, pentru că tot amintesc de partenerii noştri, mie mi se pare că lucrul cel mai important a fost, în cei patru ani, deschiderea pe care a avut-o Facultatea de Inginerie către mediul de afaceri, către administraţia locală, către partenerii noştri. Am iniţiat şi am semnat numeroase parteneriate cu firme din Sibiu şi nu numai, firme care ne-au ajutat mai apoi să dotăm laboratoare şi avem laboratoare dotate foarte bine de aceste companii, ne-au ajutat foarte mult. Asta este un lucru important pentru mine – întotdeauna, învăţământul românesc este focusat mai ales pe teorie şi atunci am încercat să creez un cadru în care să facem un oarecare echilibru între teorie şi practică şi am trimis studenţii în practică la companii. Este un fapt îmbucurător, l-au văzut şi studenţii, că toate companiile au înţeles acest lucru. Cele străine au deja acest mod de a avea contact şi pregăti studenţii, dar i-am convins şi pe studenţi şi, de aceea, foarte mulţi dintre studenţii care fac practică la companii rămân peste vară la acest internship şi mai apoi sunt angajaţi part-time sau chiar full-time în cadrul companiilor. E foarte important contactul acesta. Nu se poate trăi, mai ales într-o facultate de inginerie, fără implicarea marilor companii, bănci, a comunităţii locale. Şi asta aş dori să extind la toată Universitatea.
Universitatea este un pol important în Sibiu. Este una din cele mai puternice instituţii, nu numai din punct de vedere financiar, dar şi numeric. Or, de aceea, Universitatea trebuie să aibă un cuvânt de spus în viaţa cetăţii, dar, mai ales, trebuie să se ţină seama de Universitate. De aceea, trebuie să avem parteneriate în diferite zone. Aşa cum am dezvoltat la Inginerie, se poate în orice zonă, în economic, la litere, la istorie, la toate facultăţile.

La ce schimbări ar trebui să se aştepte colegii dvs. şi studenţii în activitatea lor de zi cu zi?
Evident că s-au făcut multe lucruri bune în cei patru ani când a fost rector profesorul Oprean. Voi continua lucrurile bune cu siguranţă, dar voi încerca să aduc acest dinamism şi această flexibilitate în actul managerial. Şi, ce este important, voi aduce această transparenţă. Şi voi încerca să creez încredere şi siguranţă în comunitatea academică. E important să vii cu drag la serviciu. Eu am avut şansa, înainte să vin la Facultatea de Inginerie, în 1991, să lucrez în Întreprinderea de Construcţii Aeronautice Braşov, într-un colectiv tânăr, în care am văzut ce înseamnă atmosfera de lucru colegială şi prietenească în domeniul de proiectare. Mă bucur că am semnale şi semnalele vin din alte facultăţi că de când este decan profesorul Bondrea, vin cu drag la serviciu. Acest lucru vreau să-l spună oricare membru al Universităţii în următorii patru ani. Vrei să ai rezultate în cercetare, în didactic, în alte domenii? Trebuie s-o faci cu plăcere. Este unul dintre obiectivele principale: încrederea oamenilor în managementul de top al Universităţii. Apoi, trebuie să acordăm o atenţie deosebită tuturor elementelor care decurg din noua lege a Educaţiei. Este vorba despre ierarhizarea universităţilor, a domeniilor. Trebuie urgent să avem o strategie pe termen scurt în ceea ce priveşte abordarea ierarhizării Universităţii şi a domeniilor de licenţă şi să acordăm cercetării şi domeniului didactic o importanţă deosebită.

Aveţi în vedere şi înfiinţarea de noi specializări  şi domenii de cercetare la solicitarea şi cu sprijinul unor agenţi economici?
Din nefericire, realizarea unui nou program de studiu, fie că este vorba de licenţă, fie că este vorba de master, necesită parcurgerea unor etape. Un factor important este, într-adevăr, cererea pieţei. Nimeni dintr-o universitate de aici sau de oriunde nu-şi doreşte să aibă absolvenţi numai de dragul absolvenţilor. Ei trebuie să fie înglobaţi în piaţa forţei de muncă. Dar nu se poate face un program de studiu fără să ai resurse umane, să ai capacităţi de cercetare, de studiu, în ceea ce priveşte domeniul respectiv. Bineînţeles, vom face o analiză şi vom face o strategie, ca să vedem care din programe se susţin şi care nu se susţin. Pentru că şi în această ierarhizare nu e bine să te împrăştii cu foarte multe domenii de licenţă, ca apoi să nu ai calitate.

Credeţi că ar fi posibil, la finalul acestui mandat de patru ani, ca ULBS să fie o universitate de categorie A?
Ar fi un obiectiv foarte ambiţios. Sincer, clasarea Universităţii noastre este acolo unde e meritul Universităţii. Dar, cu siguranţă, ne dorim să avem lucruri mult mai bune pe partea de cercetare, evident, şi de implicare mai ales a tinerilor, dar şi a celor mai mature, cu experienţă, în cât mai multe proiecte de cercetare.
La fel, e important ca studenţii să aibă sentimentul că aparţin comunităţii academice. Comunitatea academică nu este numai procesul didactic sau de cercetare. Este un mix între activităţile zilnice, parteneriate, activităţi cultural-sportive, activităţi de tutoriat, toate acestea trebuie îmbinate pentru a le da studenţilor sentimentul real că aparţin comunităţii.
Apoi, încă un lucru important, la care m-am referit şi în programul managerial, este internaţionalizarea Universităţii. Fac parte din board-ul director a două programe Erasmus Mundus, cele cu schimb cu Asia, şi am văzut dorinţa şi implicarea nu numai a Comunităţii Europene, dar şi a Universităţii, pentru dezvoltarea relaţiilor pe aceste programe de mobilităţi. Este şi o sursă de venit formidabilă pentru Universitate.
Nu în ultimul rând, este importantă crearea de parteneriate cu universităţi din străinătate sau din ţară. De altfel, eu am fost iniţiatorul, acum doi ani, al unui consorţiu al facultăţilor de inginerie tehnologică şi mecanică din ţară, un consorţiu la care s-au afiliat în jur de 18 facultăţi din ţară şi am coordonat acest consorţiu şi am avut numeroase discuţii cu decanii pe diferite teme în ceea ce priveşte viitorul învăţământului superior din România. E nevoie de această colaborare, pentru a ajunge la un acord în ceea ce priveşte elaborarea strategiilor pe programele de învăţământ, elaborarea strategiilor în domeniul cercetării şi de a realiza parteneriate pe diverse domenii. Apoi, parteneriatele cu companii, administraţie locală, instituţii publice vor fi un punct esenţial în actul managerial din următorii ani.

Ioan BONDREA | candidat pentru funcţia de rector al ULBS

„Am foarte mulţi prieteni şi îmi găsesc timp şi pentru ei, mai ales în concedii. Îmi place să joc tenis de câmp şi o fac atunci când e posibil, seara, de două ori pe săptămână. În ultima vreme, recunosc că nu am mai avut timp. Iarna, am început de vreo 4-5 ani de zile să merg la snowboard. Singurul lucru pe care încă nu l-am încercat la Sibiu e să merg cu sfoara – e mai dificil, dar voi încerca. Şi, evident, când mai am puţin timp liber, îmi place să gătesc diferite lucruri, nu neapărat cele tradiţionale, dar cele care au o tentă oarecum exotică.”

Carte de vizită Ioan Bondrea

Experienţă personală
• de la 09.1985 la 02.1991: Întreprinderea de Construcţii Aeronautice, Braşov, activităţi de CAD-CAM inginer programator MUCN programarea asistată a maşinilor-unelte cu CN  
• de la 02.1991 – prezent: Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, Facultatea de Inginerie „Hermann Oberth”, învăţământ profesor universitar discipline: Inginerie concurentă, Optimizarea proceselor tehnologice, Proiectarea tehnologică asistată de calculator, Modelarea şi simularea sistemelor de producţie  

Educaţie şi formare
• de la 09.1980 la 07.1985: Institutul de Învăţământ Superior Sibiu, Facultatea de Mecanică, specializarea TCM inginer mecanică, proiectul de diplomă cu nota 10  
• de la 10.1992 la 06.1998: Universitatea Politehnica din Timişoara, specializarea TCM Doctor Inginer  

Aptitudini şi competenţe personale
• specializări în domeniul CAD/CAM în Germania, 2001, 2002, 2004  
• formator întreprinderi simulate, Ferrara, Italia, 1999  
• proiectare asistată constructivă în AutoCAD, Sibiu, 2004  
• decan al Facultăţii de Inginerie
• director Oficiul de Orientări şi Servicii Profesionale al Facultăţii de Inginerie  
• director Training Center CAD/CAE/CAM

 

Spune-ți părerea!

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*