BURSA & VALUTE Grexit pune, din nou, presiune pe leu

Expunerea economiei româneşti la criza financiară cu care se confruntă Atena, datorită numeroaselor sucursale locale deschise de băncile greceşti, are un efect negativ asupra leului.
Primele două ședințe ale perioadei 16 – 22 aprilie au fost calme, cursul euro menținându-se în apropierea pragului de 4,41 lei.
Începutul acestei săptămâni a dat semnalul deprecierii leului, euro crescând în 21 aprilie la maximul ultimei luni și jumătate, 4,4508 lei.
Finalul perioadei a adus o ușoară redresare pentru moneda națională, media euro coborând la 4,4290 lei, într-o ședință care s-a deschis la maximul de 4,4390 lei iar spre închidere cotațiile au coborât la 4,42 lei.
Media monedei elveţiene, care a fluctuat pe pieţele internaţionale între 1,024 şi 1,04 franci/euro, a crescut de la 4,2767 lei, la începutul perioadei, la 4,3384 lei, în 21 aprilie, un curs mai ridicat, de 4,3632 lei, fiind înregistrat în 28 ianuarie. La finalul intervalului media a scăzut la 4,3161 lei.
Recordul istoric al francului elveţian a fost de 4,5817 lei, înregistrat în 23 ianuarie, la câteva zile după ce Banca Elveţiei a decis să renunţe la pragul minim de 1,20 franci/euro, care fusese stabilit în septembrie 2008. În actualele condiţii, în care investitorii caută refugii pentru plasamentele lor, este posibil ca francul să revină la paritatea cu euro, ceea ce va pune şi mai multă presiune pe cei care au credite în moneda helvetă.
Dolarul american a început perioada la 4,1393 lei, pentru ca în 17 aprilie să coboare la 4,0777 lei. A urmat o creștere la 4,1655 lei, iar la finalul intervalului, când cotațiile din piața valutară au fluctuat între 4,10 si 4,143 lei, media a alunecat la 4,1057 lei. Maximul istoric de 4,2107 lei a fost atins în data 16 martie.
Euro a crescut la jumătatea perioadei la 1,0820 dolari, față de 1,0626 la începutul ei, că o consecință a faptului că FMI a atras atenţia Rezervei Federale americane să nu majoreze dobânzile din SUA mai repede decât se aşteaptă pieţele, pentru a nu crea o volatilitate ridicată la nivel mondial, prin ajustările de portofoliu la care ar recurge investitorii.
Revenirea în primplan a Greciei, a cărei criză financiară pare fără de sfârșit, a produs deprecierea euro, care a coborât la 1,0661 dolari, pentru ca la finalul perioadei tranzacțiile să se realizeze între 1,0716 și 1,0799 dolari.
Golurile din buget, Atena trebuind să achite în 12 mai o rată de 760 de milioane euro către FMI, au pus guvernul elen în situaţia de a emite o decizie prin care instituţiile statului sunt obligate să îşi transfere rezervele de numerar la banca centrală, punând astfel presiune pe instituţiile bancare comerciale.
Christine Lagarde, directorul executiv al FMI, a afirmat că creditorii Atenei au început să îşi piardă răbdarea iar Grecia trebuie să pună în practică reformele promise şi să evite intrarea în incapacitate de plată. (R.G.)