Ce citim în vacanța de iarnă?

Am întrebat câțiva sibieni ce lecturi recomandă pentru perioada aceasta, când multora dintre noi ne place să ne învelim în pături și să citim la căldură. Acestor sugestii le-am adăugat scurte descrieri, pentru a vă ajuta să alegeți.

Pentru cei care iubesc ficțiunea, Radu Vancu, poet și prozator, recomandă:

Nicole Krauss – „Pădurea întunecată“ (Humanitas, 2018). E noul roman al autoarei care a scris „Istoria iubirii“, cea mai bună carte de ficțiune a anului 2017, după cum a fost desemnată de mai multe publicații, ca Times Literary Supplement, Esquire, Elle Magazine, Publishers Weekly sau Guardian. Urmărește povestea a două personaje care se află într-o călătorie în Israel: Nicole, o romancieră de 39 de ani din New York și Epstein, un avocat în vârstă. Amândoi își părăsesc familiile și pornesc într-o călătorie în care încearcă să își recâștige libertatea.

Mathias Enard – „Busola“ (Nemira, 2018). Un roman a cărui acțiune se întâmplă în Viena, unde Franz Ritter, un muzicolog pasionat de Orient, încercând să adoarmă, se lasă prins între o stare de veghe și vis, unde amintirile încep să curgă fără oprire.

Ludmila Ulițkaia – „Scara lui Iakov“ (Humanitas, 2018). Bestseller la Gaudeamus anul acesta, romanul spune povestea Norei, o tânără scenografă și mamă singură care, după moartea bunicii ei, găsește un cufăr vechi, la care nu se gândește mulți ani și îl redescoperă mai târziu, dând peste scrisorile și jurnalele bunicului său Iakov Osețki, care fusese deportat în Siberia. E un roman-parabolă, o cronică de familie care împrumută din biografia autoarei. Un roman care a câștigat locul al treilea la Premiile Bolșaia Kinga și a fost tradus în peste douăzeci de țări.

Rodica Grigore, conferențiar, Facultatea de Litere și Arte – ULBS, recomandă:

Karen Blixen – „Povestiri de iarnă“ (Humanitas, 2014). Karen Blixen a fost o scriitoare daneză care a scris și sub pseudonimul Isak Dinesen și e cunoscută pentru povestirile ei care explorează teme locale, dar în același timp și fantasticul.

Guzel Iahina – „Zuleiha deschide ochii“ (Humanitas 2018). Un roman întâmpinat cu căldură de scriitori ca Evgheni Vodolazkin sau Ludmila Ulițkaia, urmărește povestea unei tinere însărcinate dintr-un sat de tătari, Zuleiha, care e deportată în Siberia după uciderea soțului ei de către un ofițer din Armata Roșie.

Goran Vojnović – „Iugoslavia, lumea mea“ (Casa Cărții de Știință, 2018). „Vojnović oferă cititorului, dincolo de o excelentă reconstituire a unei perioade bine definite din istoria tumultuoasă a ultimelor decenii, o emoţionantă – şi deopotrivă simbolică – poveste a unei familii care se vede pusă într-o situaţie limită. Fără să fie un text autobiografic, Iugoslavia, lumea mea demonstrează și capacitatea scriitorului de a utiliza indirect – și, cumva, oblic – experiențele personale și propriile amintiri din acei ani în care lumea părea a-și fi ieșit cu totul din matcă. Căci vechile locuri de joacă ale copiilor se transformă peste noapte în câmpuri de bătălie, iar romanul acesta, în ciuda tonului voit lejer și colocvial din cele mai multe pagini, este în egală măsură și o scriere de atmosferă, tulburătoare în aparenta ei simplitate punctată de accente meditative, care evaluează atent consecințele istoriei contemporane asupra istoriei personale a oamenilor. Multe familii se destramă, fiinţe cunoscute nu se mai regăsesc, nu-şi mai pot recunoaşte apropiaţii ori nu-şi pot explica faptele acestora, căci războiul, orice război, distruge nu atât realitatea fizică şi construcțiile reprezentative din oraşe, ci mai cu seamă structura interioară, mereu fragilă, a fiinţei umane“. (Rodica Grigore)

Pentru iubitorii de non-ficțiune, Alexandra Abrudean, manager proiect A.L.E.G., recomandă:

Brené Brown – „Curajul de a fi vulnerabil“ (Curtea Veche, 2016). O carte despre vulnerabilitate și curaj, despre sentimentul valorii personale și al rușinii, teme pentru care cercetătoarea Brené Brown a devenit cunoscută peste tot în lume.

Elena Stancu și Cosmin Bumbuț – „acasă, pe drum. 4 ani teleleu“ (Humanitas, 2017). Această carte documentează patru ani în care jurnalista Elena Stancu și fotograful Cosmin Bumbuț au trăit și s-au plimbat prin România într-o rulotă, încercând să înțeleagă mai bine felul în care merg lucrurile în țara noastră.

Irvin D. Yalom – „Călătoria către sine. Memoriile unui psihiatru“ (Vellant, 2017). „Sunt un începător al vârstei de optzeci și cinci de ani. Uneori accept ideea că bătrânețea ar trebui să fie un timp de odihnă, liniște și reflectare împăcată. Totodată, știu că încă mai există sentimente turbulente din tinerețea mea care continuă să amenințe că vor ieși la suprafață imediat ce încetinesc ritmul. Am citat mai devreme cuvintele lui Dickens: »Întrucât, apropiindu‑mă de‑acum tot mai mult de sfârșit, mă deplasez într‑un cerc tot mai aproape de început». Sunt cuvinte care mă bântuie. Simt tot mai mult forțele care mă trag înapoi spre începuturile mele“. (Irvin D. Yalom)

Adrian Tibu, directorul Teatrului GONG din Sibiu, recomandă:

Cristina Modreanu – „Fluturele Gladiator“, cu ilustrații de Dan Perjovschi (Curtea Veche, 2016). Cristina Modreanu este critic de teatru și curatoare și editează revista Scena.ro. Aceasta este o carte de eseuri, însoțită de ilustrații, despre teatru politic, queer și feminist pe scena românească.

Yuval Noah Harari – „21 de lecții pentru secolul XXI“ (Polirom, 2018). O investigație asupra celor mai importante probleme ale societății care înaintează tot mai repede spre teritoriul necunoscut pe care îl prezintă viitorul. Harari vorbește despre provocarea de a trăi într-o lume în care schimbarea poate să apară oricând și ridică întrebări importante în direcția aceasta.

Pentru cei care vor să cumpere o carte pentru cei mici, Adrian Tibu sugerează:

Cristina Donovici, Alex Donovici – „O iarnă de povești“, cu ilustrații de Annabella Orosz (Curtea veche, 2018)

Și, în final, pentru iubitorii de cărți în limba engleză, Ana-Karina Schneider, conferențiar la Facultatea de Litere și Arte, recomandă:

John Banville – „Mrs. Osmond“ (Hamish Hamilton, 2017). Isabel Osmond, moștenitoarea unei averi mari, își părăsește soțul din Roma și fuge în Londra ca să-și vadă verișorul pe patul de moarte. Această plecare îi redă dorința de a trăi o viață liberă și independentă. Curând, însă, Isabel va trebui să se decidă dacă vrea să se întoarcă la Roma, unde va trebui să suporte consecințele acestei vieți.

Anna Burns – „Milkman“ (Faber & Faber, 2018). Cu acțiunea în perioada Problemei irlandeze, romanul urmărește povestea  unei fete de 18 ani care e agresată de un bărbat mai în vârstă și căsătorit, cunoscut ca „milkman“.

Michael Ondaatje – „Warlight“ (Jonathan Cape, 2018). De la autorul cunoscutului roman „Pacientul englez“, un roman în care acțiunea se petrece la 1945, în Londra, și care spunea povestea lui Nathaniel și a surorii lui, Rachel, care sunt abandonați de părinții lor și lăsați în grija unui personaj misterios, numit The Moth (Molia).


Cătălina STANISLAV

Participă la discuție!

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

WhatsApp chat