Ce promite Guvernul românilor pentru 2019?

Creșterea veniturilor românilor, investițiile în infrastructură și evitarea risipei banului public, sunt printre direcțiile majore prevăzute în raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2019.

Direcţiile majore de acţiune pentru 2019 vizează creşterea veniturilor populaţiei, investiţii în infrastructură şi susţinerea mediului de afaceri, menţinerea deficitului bugetar în limita de 3% prevăzută de regulamentele europene, măsuri de limitare a cheltuielilor şi evitarea risipei banului public, conform Raportului privind situaţia macroeconomică pe anul 2019 şi proiecţia acesteia pe anii 2020-2022, publicat de Ministerul Finanţelor Publice.

„Creşterea veniturilor populaţiei îşi găseşte concretizarea în creşterea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, majorarea punctului de pensie şi a indemnizaţiei sociale pentru pensionari garantată. Măsurile asumate de Guvern în domeniul muncii, protecţiei sociale, familiei, persoanelor vârstnice urmăresc noua agendă pentru Europa 2016-2020, asigurarea unui parcurs constant către îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei, care va avea ca rezultat întărirea coeziunii sociale şi reducerea decalajelor faţă de statele dezvoltate ale Uniunii Europene”, se menţionează în raport.

La capitolul Investiţii, alocarea bugetară prevede investiţii în infrastructură, sănătate, educaţie, agricultură, creşterea absorbţiei fondurilor europene, prin finanţarea unor proiecte prioritare care să conducă la realizarea unor rezultate concrete, înfiinţarea Fondului de Dezvoltare şi Investiţii, pentru finanţarea proiectelor de investiţii ale unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale în domenii prioritare principale şi secundare, cum sunt: sănătate, educaţie, apă – canalizare, reţea de energie electrică, şi reţea de gaze, transport, drumuri, salubrizare, cultură, culte, sport şi locuinţe, dar şi pentru finanţarea proiectelor de investiţii ale universităţilor.

„Având în vedere că investiţiile constituie motorul creşterii economice şi al creării de locuri de muncă, construcţia bugetară a avut în vedere promovarea în continuare a unui mediu favorabil investiţiilor care stimulează creşterea. Pe întreg orizontul de referinţă sumele alocate proiectelor de investiţii se majorează gradual, ajungând la aproximativ 3,9% din PIB în anul 2022, şi respectă regula de aur a finanţelor publice, respectiv nivelul investiţiilor este mai mare ca nivelul ţintei de deficit bugetar”, se precizează în raport.

Susţinerea mediului de afaceri pentru a crea premisele unei creşteri sustenabile se va realiza finanţarea unor programe importante, precum „Ajutoare de stat pentru finanţarea proiectelor de investiţii”, IMM Invest România, Start-up Nation, Investeşte în tine, „Programul staţiuni balneare” etc.

Proiectul de buget este configurat pe un cadru economic cu o creştere economică de 5,5% prevăzută pentru anul 2019 şi un ritm mediu anual de 5,2% pe întreg orizontul 2020-2022. În acelaşi timp, bugetul a fost construit ţinând cont de pragul maxim de deficit de 3% stabilit la nivelul Uniunii Europene, pe întreg orizontul de referinţă. Ţinta de deficit bugetar cash pe anul 2019 este estimată la 2,55% din PIB, iar deficitul ESA la 2,57% din PIB.

Conform proiectului, Ministerul Educaţiei Naţionale are prevăzut pentru 2019 un buget de 30,829 miliarde lei, în creştere cu 46,7% (9,817 miliarde lei), Ministerul Transporturilor – 11,661 miliarde lei (plus 54,9%, respectiv plus 4,135 miliarde lei), Ministerul Sănătăţii – 9,485 miliarde lei (plus 64,6%, respectiv 3,723 miliarde lei), Ministerul Afacerilor Interne – 18,467 miliarde lei (plus 21,5%, 3,267 miliarde lei), Ministerul Agriculturii – 22,764 miliarde lei (plus 15%, 2,962 miliarde lei), Ministerul Fondurilor Europene – 2,271 miliarde lei (plus 183%, 1,469 miliarde lei), Ministerul Apărării Naţionale – 18,125 miliarde lei (plus 6,6%, 1,117 miliarde lei), Secretariatul General al Guvernului – 2,227 miliarde lei (plus 64,8%, 875,636 milioane lei), Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale – 25,589 miliarde lei (plus 2,1%, 524,281 milioane lei), Ministerul Finanţelor Publice – 5,429 miliarde lei (plus 10,3%, 505,357 milioane lei), Ministerul Economiei – 620,356 milioane lei (plus 162,9%, 384,384 milioane lei), Ministerul Cercetării şi Inovării – 1,791 miliarde lei (plus 27%, 380,90 milioane lei), Autoritatea Electorală Permanentă – 582,798 milioane lei (plus 163,6%, 361,711 milioane lei), Ministerul Tineretului şi Sportului – 658,046 milioane lei (95,3%, 321,140 milioane lei), Ministerul Justiţiei – 4,257 miliarde lei (plus 6,4%, 254,741 milioane lei), Serviciul de Telecomunicaţii Speciale – 604,149 milioane lei (plus 69,5%, 247,632 milioane lei).

De asemenea, pentru Ministerul Afacerilor Externe sunt prevăzute 1,102 miliarde lei (plus 27,1%, 235,268 milioane lei), pentru Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale – 958,447 milioane lei (29,5%, 218,2 milioane lei), Ministerul Apelor şi Pădurilor – 605,520 milioane lei (plus 49,3%, 199,974 milioane lei), Ministerul Mediului – 529,6 milioane lei (plus 45,8%, 166,431 milioane lei), Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice – 5,523 miliarde lei (plus 3,1%, 167,693 milioane lei), Serviciul Român de Informaţii – 2,444 miliarde lei (plus 4,8%, 112,39 milioane lei), Curtea de Conturi – 363,765 milioane lei (plus 24,3%, 71,053 milioane lei), Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor – 890,176 milioane lei (plus 8%, 65,62 milioane lei), Inspecţia Judiciară – 53,778 milioane lei, Serviciul de Protecţie şi Pază – 233,801 milioane lei (plus 20,8%, 40,203 milioane lei), Camera Deputaţilor – 446 milioane lei (plus 9,7%, 39,357 milioane lei), Ministerul Public – 1,285 miliarde lei (plus 3,1%, 39,263 milioane lei), Institutul Cultural Român – 67,546 milioane lei (64,4%, 26,455 milioane lei), Serviciul de Informaţii Externe – 309,583 milioane lei (plus 8,5%, 24,253 milioane lei), Consiliul Economic şi Social – 29,602 milioane lei (plus 338,9%, 22,858 milioane lei), Academia Română – 334,978 milioane lei (plus 7,3%, 22,835 milioane lei), Consiliul Concurenţei – 75,83 milioane lei (plus 42,3%, 22,543 milioane lei), Societatea Română de Radiodifuziune – 387,561 milioane lei (plus 5,1%, 18,85 milioane lei), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – 150,13 milioane lei (plus 13,5%, 17,905 milioane lei), Senatul României – 210 milioane lei (plus 9,3%, 17,870 milioane lei), Ministerul Turismului – 48,874 milioane lei (plus 32,9%, 12,095 milioane lei), Consiliul Superior al Magistraturii – 157,255 milioane lei (plus 5,8%, 8,591 milioane lei), Curtea Constituţională – 30,14 (plus 30,8%, 7,091 milioane lei), Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor – 21,591 milioane lei (plus 48,1%, 7,01 milioane lei), Societatea Română de Televiziune – 410 milioane lei (plus 1,7%, 6,725 milioane lei), Avocatul Poporului – 23,532 milioane lei (plus 31,6%, 5,654 milioane lei), Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului – 21,661 milioane lei (plus 28,4%, 4,785 milioane lei), Ministerul pentru Românii de Pretutindeni – 28,885 milioane lei (plus 16,8%, 4,158 milioane lei), Agenţia Naţională de Integritate – 22,554 milioane lei (plus 15,6%, 3,047 milioane lei).

Alocările bugetare pentru Consiliul de Monitorizare şi Implementare a Convenţiei sunt de 4,488 milioane lei (plus 111%, 2,361 milioane lei), Administraţia Prezidenţială – 55,421 milioane lei (plus 4,1%, 2,172 milioane lei), Agenţia Naţională de Presă AGERPRES – 22,003 milioane lei (plus 10,6%, 2,11 milioane lei), Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul – 9,382 milioane lei (plus 27,8%, 2,039 milioane lei), Consiliul Naţional al Audiovizualului – 12,867 milioane lei (plus 18,2%, 1,978 milioane lei), Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor – 16,139 (plus 11,9%, 1,718 milioane lei), Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării – 7,884 milioane lei (plus 22,4%, 1,445 milioane lei), Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii – 18,277 milioane lei (plus 7,3%, 1,242 milioane lei), Consiliul Legislativ – 11,123 milioane lei (plus 12,5%, 1,233 milioane lei), Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat – 11,16 milioane lei (plus 12,3%, 1,223 milioane lei), Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal – 5,82 milioane lei (plus 26,5%, 1,218 milioane lei), Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor – 12,722 milioane lei (plus 8,7%, 1,018 milioane lei), Academia Oamenilor de Ştiinţă din România – 10,659 milioane lei (plus 5,1%, 514.000 lei), Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist Instaurat în România în Perioada 1945-1989 – 3,335 milioane lei (plus 16,5%, 472.000 lei).

Pe de altă parte, Ministerul Energiei are un buget de 250,024 milioane lei, în scădere cu 13%, minus 37,351 milioane lei, Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională – 261,472 milioane lei (minus 20,2%, minus 66,025 milioane lei), Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat – 652,161 milioane lei (minus 28,9%, minus 265,487 milioane lei), Ministerul Finanţelor Publice – Acţiuni Generale 26,086 miliarde lei (minus -1,3%, minus 356,068 milioane lei).

Participă la discuție!

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

WhatsApp chat