„Dacă nu găsești de lucru, trebuie să-ți faci!“

vaciMica fermă de bovine a familiei devine o afacere în toată regula pentru o tânără din nordul județului Sibiu, prin intermediul unei finanțări europene nerambursabile în valoare de 40.000 de euro. Mirela Pitici are studii postuniversitare în Securitate și Relații Internaționale, dar s-a putut angaja doar la compartimentul de Asistență Socială al Primăriei din Iacobeni. În scurt timp, a găsit că e mai greu, însă mai frumos să lucrezi cu vacile decât cu oamenii.

„Tatăl meu a avut o microfermă de bovine de lapte și eu i-am urmat, am preluat afacerea și am accesat fonduri prin Măsura 112 – Instalarea tânărului fermier. Am auzit de la prieteni despre fondurile europene, s-a înființat și GAL-ul Microregiunea Hârtibaciu în Agnita și așa am ajuns să depun proiectul la GAL. Am colaborat cu doamnele de acolo și mi-au dat idei și sfaturi și am obținut finanțarea“, își începe povestea Mirela Pitici, în vârstă de 25 de ani, care de curând a devenit mămică și vrea să-i asigure viitorul copilului ei.

De voie, de nevoie…

Înainte de a se căsători, spera să-și găsească un loc de muncă în domeniul pentru care s-a pregătit. N-a găsit. Dar tocmai asta a fost, poate, șansa ei. „Cine te împinge să faci un proiect? Greutatea. Dacă vezi că nu-ți permiți să faci nimic, trebuie să încerci altceva. Am terminat studiile, am depus CV-uri la o grămadă de companii și instituții și… nimic. Peste tot, se cere experiență. Așa că am zis să încerc să devin fermier european. Dacă nu găsești de lucru, trebuie să-ți faci. Altfel nu poți trăi. Dacă eu am crescut cu văcuțe, am zis să merg mai departe tot cu ele. Am locuit în Iacobeni până acum câteva luni, când m-am mutat în Agnita. Eu lucram la Primăria Iacobeni, pe asistență socială. Cu oamenii e foarte greu de lucrat. E mai mult de muncă cu animalele, dar mult mai ușor, uneori te înțelegi mai bine… Oamenilor e greu să le explici ceva ce nu cunosc cât de cât, mai ales că majoritatea celor din comună nu sunt suficient de instruiți, nu sunt informați, nu au acces la internet“, a constatat Mirela Pitici.

Mirela Pitici

Mirela Pitici a trecut deja în al doilea an de implementare a proiectului, iar din cei 40.000 de euro a luat deocamdată prima tranșă

Ideea salvatoare

Nu regretă deloc alegerea făcută. A trecut deja în al doilea an de implementare a proiectului, iar din cei 40.000 de euro a luat deocamdată prima tranșă, de 24.000 de euro. „De pe urma fondurilor am cumpărat teren și o cositoare. Am avut 10 hectare și am mai cumpărat aproape 8. Vaci am avut 32 și acum sunt spre 50. Produc aproximativ 400 de litri de lapte pe zi. Laptele îl vindem la fabrica Gordon Prod, în județul Harghita. De prețul pe care ni-l oferă nu sunt mulțumită. Dar până la urmă, rentează, că e un venit lunar asigurat. Dar e foarte mult de lucru, mai ales că am și un bebeluș acum. Încă mai am noroc de ajutorul tatei, care e tehnician veterinar. Avem și trei angajați zilieri, plus omul care stă cu animalele. Folosim și mulgătoare, tanc de răcire, tot ce trebuie. Încă n-am depus a doua cerere de plată. Acum așteptăm să se întabuleze pământul, pentru că altfel nu se poate, și apoi vom depune cererea pentru a doua tranșă“, explică tânăra.

Pasul următor: procesarea

Pregătirea proiectului a mers destul de repede, iar colaborarea cu GAL Microregiunea Hârtibaciu a fost foarte bună. „N-a durat așa mult. Durează până strângi toate hârtiile, e un pic de umblătură, dar în rest e în regulă. Pentru perioada următoare, am auzit că vor fi fonduri mai mari, dar trebuie să te ocupi doar cu agricultura. Eu lucram și la Primărie și mai aveam încă un serviciu, iar acum am înțeles că nu se mai permite așa ceva. Pentru următorul proiect, poate o să facem ceva pentru procesarea laptelui“, spune ea.

Avantaje și dezavantaje

Celor interesați să depună un proiect spre finanțare, Mirela Pitici le spune că trebuie să aibă, în primul rând, timp doar pentru așa ceva. „În cazul meu, care aveam și un serviciu, era foarte greu să mă împart. Nu-mi mai rămânea timp pentru nimic. Dacă vrei să accesezi fonduri, trebuie să te gândești că, pe o perioadă de cel puțin un an, trebuie să te implici total. Să fii acolo. E greu să lași pe cineva chiar și câteva zile să aibă grijă. În rest, avantaje sunt, că e un ajutor nerambursabil și altfel, din banii pe care-i câștigi în fiecare lună, nu poți pune deoparte o sumă mai mare ca să poți lua atâta teren sau utilaje noi. Dacă vrei finanțare, trebuie să muncești și să respecți întocmai proiectul“, este de părere tânăra întreprinzătoare.

CASETA CU FOTO
„Microregiunea Hârtibaciu” – GAL-ul din centrul ţării

Asociaţia „GAL Microregiunea Hârtibaciu”, formată din 26 de membri, a obţinut personalitate juridică în 30 octombrie 2007. Actuala structură a GAL „Microregiunea Hârtibaciu” se compune din 53 de membri, din care 15 primării, 14 ONG-uri, 10 societăţi comerciale, patru întreprinderi individuale, patru grupuri de iniţiativă şi șase persoane fizice. Teritoriul GAL MH se întinde pe o suprafaţă de peste 1.389 kmp, cu o populaţie de 43.744 locuitori, în 58 de localităţi.
Echipa tehnică, condusă de managerul Elena Curcean, a reuşit să atragă pe Valea Hârtibaciului, până în prezent, prin intermediul proiectelor finanţate, o sumă nerambursabilă în valoare circa 2.161.000 euro, din cei 2.281.120 prevăzuţi în strategia de dezvoltare. Cea mai mare sumă, 844.984 euro, a fost atrasă prin măsura 322 şi va fi folosită pentru dezvoltarea satelor. Cele mai multe proiecte au fost depuse pe măsura 112, prin care 16 tineri îşi vor începe activitatea beneficiind de câte 40.000 de euro pentru culturi vegetale, zootehnie şi apicultură. Pentru dezvoltarea turismului au fost depuse patru proiecte, care însumează valoarea de 618.195 de euro şi vor duce la punerea în valoare a patrimoniului natural şi cultural existent pe Valea Hârtibaciului.
Prima etapă de atragere de fonduri europene, pe Axa LEADER, aproape s-a încheiat. Grupul de Acţiune Locală „Microregiunea Hârtibaciu” urmează să sprijine implementarea proiectelor finanţate şi să elaboreze următorul Plan de Dezvoltare Locală a zonei, realizând întâlniri cu partenerii şi cu membrii asociaţiei pentru etapa 2014 – 2020, în care se preconizează un buget mult mai mare și un nou succes pentru Valea Hârtibaciului.

Participă la discuție!

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

WhatsApp chat