Analiștii politici Cristian Pârvulescu, Adrian Moraru, Marius Pieleanu, Alfred Bulai și Radu Magdin se așteaptă ca în turul doi al alegerilor prezidențiale să se califice candidatul PSD-UNPR-PC, actualul premier Victor Ponta, și candidatul ACL, Klaus Iohannis, edilul Sibiului.

Potrivit lui Cristian Pârvulescu (Asociația Pro Democrația), plasarea lui Victor Ponta și a lui Klaus Iohannis în cel de-al doilea tur al alegerilor se va datora faptului că ambii candidați beneficiază de sprijinul unor partide politice bine reprezentate în teritoriu.

„În turul doi intră cei care au aparat în spate, respectiv Ponta și Iohannis. Procentele sunt procentele primarilor pe care îi au. Ponta și-a rotunjit frumușel numărul de primari după ordonanța de urgență privind migrația politică, deși poate să-și consolideze un 40%. La Iohannis, forța electorală a ACL este de aproximativ 35% dintre primari, probabil că sunt 32%. Iohannis va obține un scor bun dacă obține peste 30%. Poate obține 30% și în principiu sprijinul electoral de care se bucură în Transilvania îndreptățește ipoteza că se va apropia de 30%”, a declarat Pârvulescu pentru AGERPRES.

Și analistul Adrian Moraru (Institutul pentru Politici Publice) a declarat, pentru AGERPRES, că în opinia sa este evident că în turul doi al alegerilor prezidențiale confruntarea se va da între Victor Ponta și Klaus Iohannis.

„Victor Ponta nu are cum să obțină majoritatea din voturile tuturor românilor de pe liste. E clar că va exista un tur doi și că va fi cu domnul Iohannis. Nu are sens să luăm în calcul niciun altfel de scenariu. Celelalte partide candidează pentru a-și reafirma baza electorală și asta le dă posibilitatea să negocieze pentru turul doi diverse lucruri — eu vin cu partidul meu de 5%, ce îmi dai și mie dacă ajungem să facem Guvernul, ce minister îmi dai, câți secretari de stat și așa mai departe”, a susținut acesta.

La rândul său, Marius Pieleanu spune că lucrurile sunt clare și că „nu se mai poate schimba nimic din punctul ăsta de vedere — turul doi va fi cu Victor Ponta și Klaus Iohannis”.

Și Radu Magdin a susținut că, „fără emoții”, confruntarea din turul al doilea al alegerilor prezidențiale va fi între candidatul PSD-UNPR-PC și candidatul ACL, „pe baza disciplinei de partid a blocurilor politice care îi susțin”.

Nu în ultimul rând, Alfred Bulai a declarat, pentru AGERPRES, că Victor Ponta ar putea să nu se califice în turul II doar dacă „cade asteroidul”. Despre Klaus Iohannis a spus că are „șanse foarte mari” să ajungă contracandidatul lui Victor Ponta în turul doi, însă, analistul îl vede și pe candidatul independent Călin Popescu-Tăriceanu cu șanse să intre în cursa finală pentru Palatul Cotroceni.

„Sunt doar trei candidați care au această șansă. Pentru unul dintre ei nu vorbim de șansă, ci de certitudine. Dacă nu cade asteroidul sau nu se întâmplă ceva extraordinar, domnul Ponta nu are cum să nu intre în turul doi. Celălalt cu șanse foarte mari este domnul Iohannis, deși are problemele pe care le are. Al treilea este Tăriceanu, care este în creștere, dar datele din sondaje sunt foarte diferite față de cele din realitate. Dar are o șansă mult mai mică decât Iohannis, asta este cert”, a adăugat Bulai.

Pe 10 iunie, sibienii sunt chemați la urne să-și aleagă primarul, consilierii municipali și pe cei județeni

Sibienii sunt chemați la urne, să-și aleagă președintele

În ce privește prezența românilor la urne în zilele de vot, 2 și 16 noiembrie, analiștii estimează o prezență în jurul procentului de 50%, chiar dacă alegerile prezidențiale sunt alegeri cu „notorietate”.

Cristian Pârvulescu a declarat, pentru AGERPRES, că nu se așteaptă la o „prezență extraordinară”.

„Mă aștept la o prezență de 50% sau puțin peste 50%. (…) Nu va fi o prezență de parlamentare, adică nu va fi o prezență de 40%, va fi o prezență mai mare pentru că sunt alegerile cu cea mai mare notorietate. Sunt totuși în noiembrie, când mulți dintre cei care sunt plecați în Occident nu se întorc încă, deci nu ai de unde, nu ai rezervor electoral atât de mare. (…) Noi vorbim despre absența a aproximativ 2.500.000 de electori din România. Asta înseamnă că nu ne raportăm la 18.200.000, ci ne raportăm undeva la 15.500.000”, a explicat acesta.

Cristian Pârvulescu a adăugat că, în opinia sa, ipotezele lansate de către institutele de sondare cu privire la comportamentul alegătorilor sunt „mai degrabă matematice decât bazate pe cercetare sociologică”.

„Am văzut ipotezele care sunt luate în calcul de institutele de sondare, dar mie mi se pare că în momentul de față lipsește o teorie care să explice foarte bine în România comportamentul de vot și că aceste ipoteze sunt mai degrabă matematice decât bazate pe cercetare sociologică. Cred că interesul față de această campanie nu este foarte mare și imaginea aceasta a unui Ponta victorios, care e indicată de foarte multe cercetări, nu face decât să demobilizeze o parte din electorat, și anume acel electorat care n-ar vota cu Ponta. Și o parte din electoratul lui Ponta, e adevărat, dar mai degrabă cei care n-ar vota cu Ponta, pentru că ce sens are să te duci la vot, dacă nu există șanse?”, a spus Pârvulescu.

Analistul Adrian Moraru a declarat, pentru AGERPRES, că se așteaptă la o creștere a prezenței la urne în ziua votului pentru cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale față de prezența ce va fi înregistrată în primul tur.

„E greu de estimat, dar cred într-o prezență foarte scăzută față de ce am avut până acum. Cred că o să fim într-o prezență absolut normală și că va fi la aceleași cote pe care le-am avut în 2009. În funcție de ce se va întâmpla, la turul doi am o așteptare a unei creșteri față de primul tur cu câteva sute de mii de voturi. Cred, de asemenea, că unii dintre cei care nu vor merge la vot în primul tur vor fi mobilizați de defectele unuia sau celuilalt dintre candidați și vor merge la turul doi la vot”, a susținut Moraru.

De aceeași părere este și analistul politic Radu Magdin, care spune că „în turul doi vor veni cu câteva zeci sau chiar sute de mii de oameni mai mult ca în primul tur”. Acesta adaugă că „jocul politic este foarte polarizant și va apărea, și în baza dezbaterilor, un set de opțiuni clare, dincolo de disciplina de partid” pentru turul doi.

Analistul Marius Pieleanu se așteaptă tot la o prezență situată în jurul a 50%, cu o ușoară creștere pentru turul doi. Totuși, pentru Capitală, acesta estimează o prezență de 40% pentru primul tur al alegerilor.

„Prezența va fi în jur de 50%. Estimările institutelor de sondare cam 50% indică și o ușoară creștere, de 4-5 procente, pentru turul doi. Asta este media națională. În București ne așteptăm undeva în jur de 40% maximum în primul tur. E greu de prognozat Bucureștiul pentru turul doi pentru că bucureștenii, de regulă, se mobilizează în funcție de prestația candidaților care se vor califica în turul doi”, a subliniat Pieleanu pentru AGERPRES.

Analistul politic Alfred Bulai afirmă că pentru turul unu va fi probabil o prezență peste 55%, pentru că „există o stimulare politică puternică”.

„Votul, în România, din păcate, pe ansamblu este vot de rețea. Este vot de partid. Adică liderii locali aduc oamenii la vot în ziua votului. Nu într-un sens ilegal, dar sunt oameni care votează pentru că sunt aduși de liderii de partid, care votează, în general, cu oricine propune partidul. Nu contează cu cine. (…) Va fi destul de mare prezența”, a explicat analistul.

Alfred Bulai a adăugat că se așteaptă la diferențe între estimările din sondaje și prezența efectivă a alegătorilor la urne în data alegerilor.

„Datele, procentele din sondaje nu vor corespunde foarte mult în primul tur, în al doilea nici atât pentru că întotdeauna în turul doi este o polarizare foarte mare și se merge pe 50% indiferent de cine sunt candidații. În primul tur însă nu este neapărat… vom avea surpriza față de alți ani între datele reale și datele de cercetare pentru simplul fapt că, în acest moment, într-un mod care sugerează criza puternică prin care trece societatea românească, o mare parte dintre intervievații operatorilor de interviuri nu vor răspunde. Dar înseamnă chiar peste 50%, uneori chiar 75%, din oamenii întrebați care nu răspund. Datele pe care le avem sunt de la cei care au acceptat să răspundă la un chestionar. De aceea putem avea diferențe mari”, a mai declarat acesta pentru AGERPRES.

AGERPRES

Lasă un răspuns