„Între chin și amin“, în Țara Făgărașului, la Arpașu de Jos

Povestea rezistenței anticomuniste din Țara Făgărașului a trezit din nou amintiri dureroase, dar și sentimente de mândrie printre locuitorii comunei sibiene Arpașu de Jos și nu numai.

Urmași ai celor care au luptat împotriva comunismului din Țara Făgărașului, dar și alți localnici au participat în număr mare, aseară, la Casa de Cultură din comună, la proiecția filmului „Între chin și amin“, peliculă ce evidențiază rezistența anticomunistă și fenomenul închisorii de la Pitești.

Evenimentul a  fost organizat de „Monitorul de Făgăraș“, prin Lucia Baki, cronicar ce cunoaște în detaliu rezistența anticomunistă din Țara Făgărașului, și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Centrul Regional „Țara Făgărașului“, gazdă fiind Primăria comunei Arpașu de jos, condusă de Constantin Văcariu.

Să nu uităm!

„Între chin și amin“ este un film despre cutremurătorul sistem de tortură de la penitenciarul Pitești, cunoscut ca „Experimentul Pitești” sau „Fenomenul Pitești”.

„Între chin și amin” a fost lansat la început de octombrie. Într-o țară în care puțini torționari au ajuns în fața justiției iar temuții „securiști” de dinainte de 1989 s-au „evaporat”, filmul „Între Chin și Amin” ne ajută să nu uităm de cutremurătoarele torturi de care au fost capabili românii față de români în anii de coșmar de la începutul regimului comunist din România.  Cutremurătorul „Experiment de la Pitești” e una dintre paginile pătate cu sânge ale României pentru care nu s-a căutat niciodată niciun vinovat. E considerat cel mai agresiv program de spălare a creierului prin tortură din țările est-europene, cu mii de victime. Închisoarea Pitești a fost cea în care s-au produs terifiantele încercări de „reeducare” din perioada 1949-1952. „Reeducarea” celor care nu și-au lepădat credința și nu au aderat la Partidul Comunist presupunea bătăi și torturi zilnice. Erau vizați în general tineri și membri ai Partidului Național Țărănesc și Partidului Național Liberal, partide interzise. Lor li s-au adăugat susținătorii legionarilor, ai Gărzii de Fier și evrei. Se încerca transformarea victimelor în călăi. Când metoda a reușit, cei torturați ajungeau la rândul lor să tortureze.

„Între Chin şi Amin este un tribut adus celor care au cunoscut suferința. Poveştile uluitoare de viaţă şi de rezistenţă ale unor oameni fantastici, poveşti care au luat naştere în perioada reeducării, m-au determinat să fac acest film. Am simţit că rezistenţa şi tăria de caracter ale acestor oameni trebuiau mărturisite şi într-un film. Nimic legat de acest subiect nu e uşor”, susține regizorul Toma Enache.

Atmosferă sobră

Evenimentul a inclus și o expoziție foto despre rezistența anticomunistă din Țara Făgărașului, fiind expuse, între altele, și fotografii document cu eroii anticomuniști din comuna Arpașu de Jos. Gala de prezentare a filmului a cuprins prezentarea, în deschidere, a unui film despre Țara Făgărașului, discursurile organizatorilor, între care și primarul Constantin Văcariu, rularea filmului, iar, în final, actorii Constantin Cotimanis, Kira Hagi – fiica lui Gheorghe Hagi – și Dragoș Stoica, precum și regizorul Toma Enache au urcat pe scenă pentru a dialoga cu publicul.

Printre cei prezenți s-au numărat Daniela Cîmpean, președintele Consiliului Județean Sibiu, Valentin Ivan, primarul comunei Sadu și, în același timp, președintele Asociației Comunelor din România, filiala Sibiu, dar și oficialități din județul Brașov. Parcă, mai toți se întrebau, la final, când va fi realizat un film și despre rezistența anticomunistă din Țara Făgărașului. Un rol important în acest sens l-ar putea avea Consiliile Județene din Brașov și Sibiu, care să finanțeze proiectul.


Rezistenţa anticomunistă: sprijinitorii din comuna Arpaşu de jos

Lupta anticomunistă a fost susţinută de localnicii din satele comunei Arpaş care activau în partidele istorice, unii la ţărănişti, alţii la liberali, dar mulţi dintre ei, mai ales intelectualii, în Mişcarea Legionară. Când comuniştii au călcat în aceste sate pentru colectivizare, sătenii i-au întâmpinat cu focuri de arme. Revolta sătenilor a determinat Securitatea comunistă să înfiinţeze la Arpaşu de Jos un sediu al Securităţii unde au repartizat cel puţin șapte angajaţi. Asta în condiţiile în care în alte comune făgărăşene nici nu exista un astfel de departament local al Securităţii. Luptătorii anticomunişti au avut un sprijin de nădejde în satele comunei Arpaşu de Jos, cu riscul de a fi persecutaţi, arestaţi, întemniţaţi şi chiar executaţi. Au existat însă şi localnici care s-au alăturat Securităţii comuniste şi care şi-au trădat consătenii, încântaţi fiind de funcţii, bani şi posturi oferite de comunişti.

„Eram căsătorit şi aveam trei copii mici, Ioniţă – 10 ani, Viorel – 9 ani şi Lucia – 6 ani. I-am protejat pe Lenuţa şi Dumitriu în casa profesorului Goia (profesor la Facultatea de Medicină din Cluj) până la prima ninsoare, luna decembrie. M-au depus la Arpaş, unde m-a supravegheat plutonierul major Voinicu. Securiştii l-au adus pe Ion Orlandea din Cârţişoara care i-a sprijinit pe Lenuţa şi pe Ion Dumitriu. Ne-au transportat pe amândoi la Făgăraş în beciul Securităţii, casa Cosgarea. Timp de 10 zile am fost ţinut în anchete şi torturat. Mă băteau în aşa hal încât îmi făceam nevoile pe mine. Îmi aruncau găleata cu apă să mă spăl. Voiau să-mi divulg camarazii. De aici m-au mutat la Braşov, unde am fost supus aceluiași regim”, declara Ioniţă Greavu din Noul Român, jurnalistei Lucia Baki, în 1998. A fost condamnat la 20 de ani de muncă silnică şi confiscarea averii.

„Era o zi toridă de iulie. Am fost încărcaţi într-un vagon dubă 50 de inşi. Din cauza căldurii, fiarele s-au încins, apa pe care ne-au dat-o era caldă, încât drumul de la Jilava la Poarta Albă, care a durat două zile, a fost un infern. Am coborât în gara Dorobanți, de unde am fost preluaţi de un sublocotenent, Borcea, care ne-a spus că ne aflăm acolo pentru exterminare. Am fost conduşi în lagăr. O zi de lagăr consta în deşteptare la ora 5, terciul ca mic dejun, săpat pe văi şi dealuri dobrogene zi lumină cu o scurtă pauză de prânz de 20 de minute, când se mânca o ciorbă lungă cu subproduse de animale şi un sfert de pâine. Era impusă o normă de muncă pe care dacă nu o îndeplineai erai pedepsit.

Perchezițiile în bărăci însemnau că deţinuţii erau obligaţi să iasă afară dezbrăcaţi şi cu saltelele în spate, indiferent de vreme şi când erau căutați şi în anus de supraveghetori. Mureau zilnic foarte mulţi deţinuţi datorită condiţiilor şi epuizării fizice. Doi gardieni transportau cadavre din lagăr în groapa comună, aflată undeva în apropiere. La ieşirea carului cu cadavre din lagăr, acestea erau tăiate cu baioneta, pentru a se asigura că nu evadează nimeni”, povestea Ioniţă Greavu.

Lista de mai jos a fost publicată în Monitorul de Făgăraș.

Arpaşu de Jos

  • Vasile Dobrin, ţăran, fost primar legionar, a murit pe frontul de răsărit
  • Cornel Dascăl, preot ortodox, condamnat şi închis la Canal pentru că l-a ascuns pe Nichifor Crainic. A doua condamnare, muncă silnică, o primeşte pentru activitatea anticomunistă din Grupul de sprijin Viştea
  • Nicolae Trandafir, ţigan cărămidar, invalid de război. A fost un bun sprijinitor al partizanilor din munţi, arestat şi condamnat la 2 ani de detenţie
  • Gheorghe Bogdan, preot unit. Ca elev la Sibiu, intră în Frăţia de Cruce, este condamnat şi închis 2 ani pentru activitate anticomunistă
  • Victor Dobrin, ţăran, condamnat pentru activitatea anticomunistă, încarcerat 7 luni în Cetatea Făgăraşului
  • Mircea Vasu, avocat, implicat în procesul profesorului Raul Volcinschi din Cluj. A executat 7 ani de închisoare
  • Vasile Dobrin, fost poliţist în regimul Antonescu, este încarcerat
  • Pătru Lupu Dobrin, ţăran, încarcerat la Canal 6 luni
  • Vasile Şandru, ţăran, a executat 6 luni de închisoare
  • Dumitru Şerb, ţăran, legionar, a executat 10 luni de închisoare şi i-a fost confiscată averea.
  • Neculae Salaghe, ceferist, legionar, a executat 4 ani de închisoare
  • Virgil Voivod, condamnat cu lotul studenţilor la un an de închisoare
  • Neculae L. Vasu, ţăran, a stat 6 luni la Canal
  • Gheorghe Vasu, al lui Frene, ţăran, un an închisoare
  • Louis Vasu Vasile, comerciant, chiabur, a executat 4 luni de închisoare
  • Ioan Bogdan, ţăran, arestat din greşeală, dar face 3 ani la Canal
  • Leon Bogdan, ţăran, legionar, execută 3 ani de închisoare
  • Laurean Bucur, ţăran,legionar, execută 3 ani de închisoare
  • Vasile Bogdan, al lui Gherasim, ţăran, legionar, execută 2 ani de închisoare
  • Costică Cucu, notar, legionar, condamnat la 4 ani de închisoare
  • dr. Liviu Dobrin, al Dianei, a fost arestat şi executat în regimul Armand Călinescu
  • Vasile Gh. Dobrin, preot ortodox, închis la Canal
  • Victor Dobrin, al Rusului, tâmplar, legionar, a executat 4 ani la Canal
  • Victor V. Dobrin, ceferist, legionar, a fost închis 2 ani în Cetatea Făgăraş
  • Liviu Vasu, intelectual, a executat 1 an de închisoare
  • Mandan Ion, ţăran, legionar, a făcut un an de închisoare
  • Niculae Cucu, al lui Basamaua, 7 luni închisoare
  • Mateica, jandarm, condamnat, eliberat în 1964

Arpaşu de Sus

  • Gheorghe Dobrilă, ţăran, chiabur, acuzat şi persecutat pentru un cazan de rachiu
  • Dobrilă Ioan, legionar, condamnat şi încarcerat
  • Gheorghe Nelu, ţăran, condamnat şi încarcerat
  • Halmaghie Nelu, student, încarcerat
  • Constantin Oancea, cojocar, a găzduit-o pe Lenuţa Faina în 1951 şi 1952, condamnat şi încarcerat
  • Dochia Oancea, fiica lui Constantin, arestată şi persecutată

Nou Român

  • Ioniţă Greavu. Fost elev la Liceul „Radu Negru”, legionar, pe frontul de răsărit se împrieteneşte cu plutonierul Partenie Cosma din Şona cu care se implică în lupta de rezistenţă anticomunistă. Are legături în 1947 cu colonelul Arsenescu, pe care-l găzduieşte. Este o gazdă de nădejde  pentru Lenuţa Faina din Mărgineni şi pentru Ionele Gheorghe din Arieşeni (Dimitriu). Este condamnat la muncă silnică pe viaţă.
  • Aurel Filip, ţăran, sprijinitor al Elenei Faina
  • Petre Apost, ţăran, condamnat
  • Gheorghe Bucurescu, condamnat
  • Gheorghe Freciu, alcătuieşte acte false pentru Elena Faina şi Dimitriu, condamnat
  • Grefi Budac, fratele lui Remus Budac, condamnat
  • Gheorghe Bucureasa, a sprijinit-o pe Lenuţa Faina, condamnat
  • Ion Golea, medic la Cluj, în conacul său au fost ascunşi Lenuţa Faina şi Dimitriu. Îl vindecă pe Ioan Buta din Părău în închisoare
  • Gheorghe Telea, medic, condamnat

Cosmin PAL

Participă la discuție!

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

WhatsApp chat