În 2000, Klaus Iohannis le cerea sibienilor votul, „pentru ca treaba să meargă ceas”. 12 ani mai târziu, are Sibiul la picioare şi se aşteaptă la un scor electoral de 90 la sută

În 2000, Klaus Iohannis le cerea sibienilor votul, „pentru ca treaba să meargă ceas”. 12 ani mai târziu, are Sibiul la picioare şi se aşteaptă la un scor electoral de 90 la sută

Preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR), edilul Klaus Iohannis, candidat pentru al patrulea mandat de primar al Sibiului, afirmă într-un interviu acordat AGERPRES că, dacă va câştiga competiţia electorală, în patru ani, fosta Capitală Culturală Europeană va avea toate străzile asfaltate sau pavate.

AGERPRES: Care sunt priorităţile următorului mandat, dacă veţi fi ales?

Klaus Iohannis: Cred că este foarte important ca proiectele pe care le-am început să le şi ducem la bun sfârşit. Sper că sibienii îmi vor acorda din nou încrederea lor pentru a putea realiza toate aceste proiecte. Una dintre priorităţi este reconfigurarea cartierelor. Acest proiect a început încă din 2007, pentru că de atunci străzile pe care le-am inclus în programele de reabilitare au fost cele din cartiere, mai ales străzile care erau de pământ. În prezent, mai există aproximativ 150 de astfel de străzi de pământ, toate acestea urmând să facă obiectul următoarelor contracte de lucrări pe care le vom finanţa fie din bugetul local, fie din surse rambursabile sau nerambursabile pe care dorim să le atragem. Pe de altă parte, dorim să reconfigurăm locurile de parcare, locuri de joacă şi zonele verzi din cartiere, primul care va intra în lucru fiind cartierul Vasile Aron, un cartier de blocuri, cu o populaţie numeroasă. Un alt proiect foarte important este acela care priveşte gestionarea deşeurilor. Este vorba despre implementarea proiectului de gestionare a deşeurilor iniţiat de Consiliul Judeţean Sibiu, cu finanţare europeană, municipiul Sibiu fiind unul dintre beneficiari. Sperăm ca la sfârşitul acestui proiect sibienii să perceapă importanţa colectării selective şi să găsim modalităţi de gestionare a deşeurilor care să respecte mediul înconjurător. Sibiul este un oraş curat, cu oameni gospodari, cu zone verzi îngrijite. Acest proiect ar fi următorul pas către un oraş care face eforturi şi pentru protejarea mediului. Şi staţiunea Păltiniş este o prioritate pentru un eventual viitor mandat. Deja am început consultările publice cu privire la posibile direcţii de dezvoltare şi urmează etapa întocmirii unui studiu de fezabilitate. Dezvoltarea turismului va rămâne o prioritate. Încă din 2004, domeniul turistic a început să se dezvolte în Sibiu. Pe lângă faptul că turismul este o industrie care se potriveşte Sibiului, turismul va aduce oraşului beneficii economice în urma dezvoltării domeniului serviciilor, acesta urmând să genereze şi noi locuri de muncă. Un proiect pe care doresc să îl promovez este acela de construire a unui centru de conferinţe modern şi încăpător. Sibiul are nevoie de acest centru, deoarece, pe de o parte, avem nevoie de un sediu corespunzător pentru Teatrul de Balet şi săli de spectacole încăpătoare pentru piesele puse în scenă de Teatrul Naţional „Radu Stanca”. Centrul ar folosi şi pentru diversele conferinţe şi work-shop-uri care se desfăşoară în Sibiu, oraşul nostru devenind în ultimii ani foarte căutat în acest scop. Gestionarea câinilor fără stăpân prin sterilizare şi încurajarea adopţiilor este de asemenea un proiect pe care doresc să îl continui.

 

AGERPRES: Mai există sibieni fără apă potabilă şi canalizare? Şi în cât timp vor fi asfaltate toate străzile din municipiu?

Klaus Iohannis: Fără apă potabilă mai există câteva gospodării situate în afara perimetrului urban, sunt cazuri de excepţie şi până la urmă vor fi rezolvate şi acestea. Canalizarea a fost introdusă în anii 2007 – 2009, în ultimele două cartiere, pot să spun că gradul de branşare la canal este aproape la fel de mare ca şi apa potabilă. Putem spune că sunt cazuri excepţionale unde nu este apă şi canal. Marea majoritate a sibienilor beneficiază de aceste servicii. Marea majoritate a sibienilor beneficiază de străzi asfaltate. Din 700 de străzi, cât are Sibiul, 150 sunt acum străzi de pământ. Pentru acestea avem un plan care va fi pus în practică din anul acesta. Am comandat primele studii de fezabilitate. Cred că în următorii 4-5 ani nu vor mai exista străzi de pământ în Sibiu, cu mici excepţii la margine, drumuri de căruţe, dar această problemă va fi definitiv rezolvată.

 

AGERPRES: Care sunt priorităţile de investiţii?

Klaus Iohannis: Reabilitarea străzilor a fost şi rămâne în atenţia noastră. În ultimii 4 ani au fost reabilitate 110 străzi, la care se adaugă încă 120 de străzi modernizate în perioada 2003-2008. În prezent sunt în lucru peste 30 de străzi şi pentru anul viitor sunt realizate studiile pentru începerea lucrărilor pe încă aproximativ atâtea. În ceea ce priveşte reţelele de apă şi canalizare, societatea de resort la care Consiliul Local Sibiu este acţionar majoritar a finalizat în 2010 un proiect amplu finanţat cu fonduri ISPA. În urma acestui proiect, au fost conectate la reţeaua centralizată şi ultimele două cartiere care până atunci nu erau legate la reţelele oraşului. În prezent avem un alt proiect, şi mai amplu, în valoare de aproximativ 123 de milioane de euro, care prevede reabilitarea reţelelor existente, acolo unde este nevoie. În ceea ce priveşte construcţia de poduri, avem un nou pod peste Cibin în dreptul străzii Neculce care se apropie de finalizare, viaductul Gara Mică urmează să intre în reparaţii capitale şi am depus un proiect spre finanţare din fonduri structurale care prevede construirea unui nou viaduct între oraş şi Zona Industrială Vest. Transportul public în comun este de asemenea un domeniu de foarte mare interes pentru sibieni şi de aceea, în ultimii şase ani, am prevăzut pentru societatea de transport în comun o serie de proiecte importante care au schimbat sistemul de transport public, făcându-l mai orientat către cetăţean şi nevoile lui, transformându-l într-un mod de transport de încredere. Am dorit astfel să încurajăm acest mod de transport în defavoarea autovehiculului propriu pentru a reduce astfel de nivelul de poluare. Consider că am acoperit astfel o bună parte dintre nevoile sibienilor şi, sigur, îmi doresc să continui aceste proiecte.

 

AGERPRES: Cum veţi aborda problema unităţilor de învăţământ preşcolar (construcţia de creşe, grădiniţe), a unităţilor sanitare, privind asistenţa socială, siguranţa cetăţeanului, salubritatea?

Klaus Iohannis: Îmbunătăţirea condiţiilor oferite elevilor în unităţile de învăţământ administrate de municipalitate a fost o prioritate încă din primul mandat, din anul 2000. Pe atunci şcolile, grădiniţele liceele funcţionau în spaţii nu tocmai potrivite pentru desfăşurarea activităţilor didactice. Încă de acum 12 ani, am început modernizarea acestor clădiri. Numai în ultimii patru ani am alocat 15,7 milioane de lei pentru aceste lucrări. Consider că astăzi preşcolarii şi elevii beneficiază de condiţii bune în aceste clădiri care asigură necesarul de locuri. În ceea ce priveşte creşele, numărul de locuri a devenit recent prea mic comparativ cu cererea, date fiind modificările survenite în durata concediului de îngrjire a copilului. Căutăm în prezent soluţii pentru suplimentarea numărului de locuri. Municipalitatea are în administrare un singur spital, cel de pediatrie. Ne-am îngrijit de clădirile în care funcţionează acest spital încă dinainte de preluarea propriu-zisă a acestuia, odată cu apariţia noilor dispoziţii legale. Doar de la preluarea acestuia în 2009 şi până în prezent, am alocat aproape 5 milioane de lei pentru lucrări de extindere şi modernizare. Pentru anul acesta, este prevăzută mansardarea clădirii din Parcul Astra.

 

AGERPRES: Aveţi în vedere să accesaţi fonduri europene pentru proiecte, să atrageţi investiţii care să aducă bani la bugetul local, să genereze locuri de muncă?

Klaus Iohannis: Obţinerea de fonduri structurale a reprezentat şi reprezintă o prioritate. Proiectele finalizate sau aflate în curs de desfăşurare însumează 124,6 milioane de euro. Aceste proiecte se referă la crearea unei platforme de e-administraţie, la instruirea personalului, un proiect de promovare turistică a oraşului, extinderea şi modernizarea clădirii unei instituţii de învăţământ, un amplu proiect de modernizare a reţelelor de apă şi canalizare care vizează atât Sibiul dar şi localităţile din jur şi modernizarea unor străzi din Oraşul de Jos. Aşteptăm acceptul de finanţare pentru o serie de proiecte deja depuse cu o valoare de încă 11,4 milioane de euro.

 

AGERPRES: Vă gândiţi la o redimensionare a taxelor şi impozitelor locale?

Klaus Iohannis: Nu am dorit şi nu doresc o creştere importantă a taxelor şi impozitelor locale. Pentru a încuraja sibienii să plătească aceste taxe şi impozite, le-am menţinut la un nivel suportabil. Ca urmare a acestei politici, gradul de colectare este unul foarte bun.

 

AGERPRES: Care sunt principalele realizări în ultimii 12 ani ca primar?

Klaus Iohannis: Aproximativ 230 de străzi au fost reabilitate în această perioadă, am reuşit construirea unui viaduct (Podul Gării) şi a unui nou pod peste Cibin, străzile şi pieţele din centrul istoric au fost complet reabilitate, schimbându-i complet imaginea, unităţile de învăţământ au fost modernizate şi extinse, economia Sibiului s-a dezvoltat într-un ritm accelerat, datorită atragerii de noi investitori, Sibiul a devenit vizibil atât ca locaţie economică, dar şi ca locaţie turistică şi culturală, am dus la bun sfârşit Programul Sibiu – Capitală Culturală Europeană 2007, aeroportul din Sibiu a fost modernizat împreună cu Consiliul Judeţean şi am găsit soluţii pentru gestionarea civilizată a problemei câinilor comunitari. Ca rezultat, împreună cu comunitatea sibiană am reuşit să schimbăm complet imaginea Sibiului în ultimii 12 ani, acesta devenind un oraş dinamic, cunoscut pe plan naţional şi internaţional, cu o economie locală solidă şi o rată a şomajului foarte mică, oferind un nivel de trai ridicat locuitorilor săi.

 

AGERPRES: Cum credeţi că veţi rămâne consemnat în istoria Sibiului? Vă consideraţi cel mai bun primar sas al Sibiului? Spre exemplu, este posibil să se spună peste ani, Klaus Iohannis, primarul Capitalei Culturale Europene Sibiu 2007?

Klaus Iohannis: Ultimul primar sas a fost în Sibiu în anii 1940, de atunci nu a mai fost. Asta bănuiesc că va stabili istoria dacă şi cum voi rămâne. Statistic, cu siguranţă voi rămâne în analele Sibiului, dar cu ce calificativ, se va şti peste multă vreme. (Primarul Capitalei Culturale Europene Sibiu – n.r.) Cred că este o asociere corectă.

 

AGERPRES: Cum arată ziua alegerilor pentru Klaus Iohannis?

Klaus Iohannis: Nu este o zi obişnuită, am emoţii. Anormal ar fi să nu am emoţii. O să îmi ţin ziua liberă, în afară de faptul că voi vota şi eu. Este posibil să merg prin unele secţii de votare din municipiu. În rest, voi aştepta cu mare interes rezultatul acasă. Eu aştept acasă. Nu sunt un tip superstiţios deloc, programul meu va fi programul unei zile de duminică. Voi merge şi la biserică.

 

AGERPRES: Vă aşteptaţi să creşteţi, să stagnaţi, să scădeţi, ca scor electoral? În 2000, aţi reuşit să luaţi 68,18 %, în 2004, 88,7%, iar în 2008, 83,2%. Cum credeţi că va fi acum?

Klaus Iohannis: În primul rând, contează reuşita în alegeri, mă interesează nu doar rezultatul meu, ci şi rezultatul Forumului German şi rezultatul domnului Bottesch şi al FDGR la Consiliul Judeţean. Asta pentru Sibiu şi judeţul Sibiu. Însă pentru mine personal, o reuşită bună, un procentaj relativ mare ar fi dovada faptului că sibienii sunt mulţumiţi de ceea ce am făcut în ultimii 12 ani. Un rezultat relativ mai mic ar arăta o eroziune a formaţiunii pe care o reprezint, o eroziune a primarului Klaus Iohannis datorită anilor care au trecut. După 12 ani, orice formaţiune care guvernează o entitate trebuie să ia în considerare, la modul foarte serios, eroziunea. Este un fenomen care se produce peste tot în lume. Eroziunea poate fi mai mică, dacă lumea este mulţumită de modul în care se acţionează, poate fi mai mare, dacă mulţumirea nu este chiar aşa pronunţată. Dar ea apare.

 

AGERPRES: Scăderea numărului etnicilor germani din ultimii 12 ani va duce şi la o scădere a scorului FDGR?

Klaus Iohannis: Noi, etnicii germani, am fost puţini când am început primul mandat, suntem relativ mai puţini acum. Dacă în anul 2000 au fost puţin peste 2.000 de etnici germani, acum sunt puţin peste 1.500. Diferenţa aceasta, chiar dacă ar fi fost toţi la urne, 500 de voturi este foarte mică.

 

AGERPRES: Care este principalul dvs. adversar politic la Sibiu? PSD-ul şi preşedintele acestuia, deputatul Ioan Cindrea v-a fost contracandidat şi dvs., de patru ani este contracandidatul preşedintelui CJ, Martin Bottesch (FDGR).

Klaus Iohannis: Nu consider pe nimeni adversar, îi consider competitori. Nu cred că putem să definim un principal competitor. Partidele mari au pretenţii mari şi doresc să obţină scoruri mari. Şi dacă o luăm aşa, sigur, USL-ul, fiind un bloc politic mare, are pretenţia la rezultate cu multe procente. Probabil şi fostul partid de guvernământ are impresia că trebuie să primească multe voturi. Însă, dacă luăm rezultatul meu din 2000, este clar că nu totdeauna competitorul cu cei mai mulţi membri de partid primeşte şi cele mai multe voturi.

 

AGERPRES: Principalii competitori la CJ anul acesta sunt FDGR şi USL?

Klaus Iohannis: În principal, da. Sondajele arată că asta va fi competiţia.

 

AGERPRES: Sunteţi primar de 12 ani. Vi s-a propus să fiţi ministru al Educaţiei, prim-ministru, aţi declarat că este posibil să candidaţi la preşedinţia României. Cum vă vedeţi cariera politică pentru următorii 12 ani?

Klaus Iohannis: Eu mă văd în Sibiu, în următorul mandat. Nu pot să fac previziuni pentru ce va fi poate, peste 10 ani. Dacă ajung primar, voi fi mulţumit şi îmi voi pune în practică proiectele.

 

AGERPRES: În campania aceasta folosiţi patru sloganuri diferite. Se zvoneşte că aţi renunţat la cunoscutul slogan, „Treaba merge ceas”, pentru că treaba nu ar mai merge chiar ceas. Aşa e?

Klaus Iohannis: Ceasul Forumului nici nu s-a stricat, nici nu s-a defectat, merge în continuare. Din motive de imagine în campanie, de data aceasta nu am ales niciun slogan care defineşte întreaga campanie a Forumului, ci avem sloganuri care sunt asociate anumitor imagini pe care le-am promovat.

 

AGERPRES: Sunteţi mai bogat, conform declaraţiei de avere, faţă de acum 12 ani. Se datorează mandatelor de primar?

Klaus Iohannis: Dacă luăm strict bunurile materiale, nu sunt mai bogat decât acum patru ani, în experienţă, da. Faţă de acum 12 ani, da. Nu are nicio legătură starea mea materială privată cu faptul că am fost primar. Eu, ca şi persoană privată, am încercat să fac ce încearcă să facă fiecare, să îşi asigure o situaţie materială acceptabilă. În nici un caz nu mă consider bogat.

 

AGERPRES: Aţi fost ales de trei ori cu scoruri mari, dar sunteţi printre puţinii care nu ţin audienţe. De ce? Ultima audienţă a fost o experienţă pe care nu doriţi să o mai repetaţi, vă aminteşte de ceva urât?

Klaus Iohannis: Ultima audienţă pe care am ţinut-o a fost azi-dimineaţă în faţa porţii, unde m-a aşteptat un om cu o petiţie şi am stat cinci minute cu el de vorbă. Formal, în Primărie nu ţin audienţe, nu cred în ele. Mi se par ineficiente. Da, în primul mandat am ţinut puţine audienţe, fără nici un efect practic.

 

AGERPRES: Să înţelegem că nu sunteţi deloc stresat, niciodată în timpul serviciului de primar?

Klaus Iohannis: Recunosc că am reuşit să îmi creez eu, pentru mine, un mecanism de stăpânire a stresului, care funcţionează foarte bine, dar în câţiva ani m-am obişnuit cu situaţia şi pot să controlez stresul.

 

AGERPRES: Primiţi sfaturi de la familie? Şi dacă da, le şi urmaţi?

Klaus Iohannis: Sfaturi legate de alegeri nu îmi dau membrii familiei, în rest, ca orice om normal, dacă primesc un sfat bun, îl urmez.

 

90

la sută ar fi scorul electoral al lui Iohannis, potrivit unui sondaj IRES, realizat la comanda Digi24, în perioada 30-31 mai

 

 

Klaus IOHANNIS | candidat FDGR

 

„Nu poți să fii votat de atâția oameni și să-ți fie indiferent. Faptul că atât de mulți m-au votat m-a făcut să dau tot ce am ca să rezolv problemele Sibiului.”

 

Lasă un răspuns