Judecătorii sibieni protestează după modificarea legilor Justiției

Activitatea de judecată va fi suspendată la Judecătoria Sibiu, în fiecare zi, timp de o oră, în semn de protest față de modificarea legilor Justiției.

Judecătorii sibieni și-au exprimat dezacordul cu privire la OUG 7 și iau în considerare și alte forme de protest, începând de săptămâna viitoare.

Adunarea generală a judecătorilor din cadrul Judecătoriei Sibiu, întrunită în mod statutar în şedinţa din data de 26 februarie 2019, a hotărât următoarele: 1. exprimarea dezacordului cu privire la modificările aduse Legii nr. 303/2004. Legii nr. 304.2004 şi Legii nr. 317/2004. prin OUG nr. 7/2019, cu excepţia celor care vizează măsurile temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii (art. 1-12 din actul normativ); 2. însuşirea revendicărilor/declaraţiilor de principiu formulate de Asociaţia „Forumul Judecătorilor din România” prin apelul adresat adunărilor generala ale judecătorilor şi procurorilor la data de 22 februarie 2019; 3. suspendarea activităţii de judecată în perioada 27 februarie – 1 martie 2019, în intervalul orar 10:00 – 11:00; 4. organizarea unei noi şedinţe a Adunării generale vineri, 1 martie 2019, ora 1,00, în vederea reanalizării situaţiei şi a adoptării unor noi forme de protest, după caz”, a declarat judecătorul delegat, Alexandru Florin Zereş.

Revendicări/declaraţii de principiu formulate de Asociaţia „Forumul Judecătorilor din România”

1. Menţinerea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, instituit în temeiul Deciziei Comisiei Europene din 13 decembrie 2006 (publicată în jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 354 din 14 decembrie 2006), până la îndeplinirea indicatorilor de referinţă pentru consolidarea şutului de drept in România, printre care garantarea unui proces judiciar mai transparent şi mai eficient, consolidarea progreselor realizate deja, concomitent cu realizarea în continuare de Investigaţii profesioniste şi imparţiale cu privire la acuzaţiile de corupţie la nivel înalt şi adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire şi combatere a corupţiei, în special în cadrul administraţiei publice locale.

2. Ratificarea urgentă a Protocolului nr. 16 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, al cărui text a fost adoptat de Comitetul Miniştrilor la data de 10 iulie 2013 şi care a fost deschis spre semnare la 2 octombrie 2013, la Strasbourg, Protocolul nr. 16 prevede posibilitatea pentru cele mai înalte jurisdicţii ale părţilor contractante de a solicita un aviz consultativ Curţii Europene a Drepturilor Omului, atunci când apreciază că o anumită cauză aflată pe rolul lor ridică o problemă gravă privind interpretarea sau aplicarea Convenţiei sau a protocoalelor sale.

3. Luarea de măsuri pozitive de natură legislativă sau administrativă în scopul suspendării imediate a punerii in aplicare a dispoziţiilor din legile justiţiei şi ordonanţele de urgenţă subsecvente criticate de Comisia Europeana, Comisia de la Veneţia şi GRECO, revizuirea acestor acte normative, după o reală consultare a sistemului judiciar, ţinând seama de aspectele învederate de entităţile menţionate.

4. Adoptarea de măsuri de natura celor menţionate anterior în scopul suspendării activităţii Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie până la pronunţarea Preşedintelui Curţii de Justiţie a Uniunii Europene asupra măsurilor provizorii solicitate In cauza C-127/19, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor şi revenirea provizorie la competenţa partajată a structurilor de parchet in funcţie de obiectul infracţiunilor (DNA în ceea ce priveşte corupţia, DIICOT în ceea ce priveşte crima organizată, parchetele nespecializate în ceea ce priveşte infracţiunile de drept comun etc), astfel încât să se respecte sistemul limitărilor şi al echilibrelor („checks and balances”), specific oricărui stat democratic.

5. Iniţierea procedurilor legislative de către titularii în drept. în vederea modificării Legii nr. W2001 pentru condiţionarea expresă şi imperativă a dreptului Guvernului de a legifera prin ordonanţe de urgenţă în domeniul legilor justiţiei şi al legislaţiei penale, după obţinerea avizului din partea Consiliului Superior al Magistraturii sau după acordarea unui termen rezonabil in vederea emiterii acestuia.

6. Efectuarea tuturor demersurilor legale de către instituţia Avocatului Poporului în scopul sesizării Curţii Constituţionale cu privire la dispoziţiile O.U.G. nr. 77/2018. O.U.G. nr. 90/2018. O.U.G. nr. 92/2018 şi O.U.G. nr. 7/2019. rolul său trebuind să fie extrem de activ în apărarea statului de drept, deci şi a angajamentelor internaţionale luate in acest sens de Statul român, aşa cum a învederat Comisia de la Veneţia.

7. Efectuarea de către toate entităţile îndrituite, din ţară sau din străinătate, a demersurilor vederea sesizării de urgenţă a Comisiei de la Veneţia cu privire la toate modificările aduse recent „legilor justiţiei”, prin ordonanţele de urgenţă emise în ultimele luni (O.U.G. nr. 77/2018; O.U.G. nr. 90/2018: O-U.G. nr. 92.2018: O.U.G. nr. 7/2019).

8. Respectarea competenţelor şi a rolului fiecărei Secţii a Consiliului Superior al Magistraturii şi implicarea Plenului în toate deciziile ce privesc întregul sistem judiciar, conform Constituţiei, redobândirea imediată de Consiliul Superior al Magistraturii a caracterului veritabil de organism colegial şi sistarea emiterii unor comunicate de presă de către preşedintele CS.M. sau de către grupuri de membri, de natură a facilita preluarea mesajului de o parte a mass-media ca provenind de la instituţia însăşi.

9. Încetarea imediată a atacurilor factorilor politici sau asociaţi ta adresa statului de drept şi a statutului judecătorilor şi procurorilor din România, încetarea acţiunilor care intimidează procurorii şi afectează independenţa justiţiei.

11. Îndeplinirea cu celeritate de către Consiliul Superior al Magistraturii a atribuţiei în a adopta măsuri imediate pentru a furniza un sprijin adecvat magistraţilor împotriva cărora sunt îndreptate critici care subminează independenţa justiţiei.

12. Implementarea unor criterii de evaluare anuală, de corpul magistraţilor, a activităţii curente desfăşurate de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii, premiu şi revizuirea procedurii de revocare a acestora, prin reducerea competenţelor Inspecţiei judiciare, a cărei conducere este numită de comisii în care participă doar unii membri ai Consiliului.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*