La biserica evanghelică din Cristian, turiştii se pot caza în casa parohială


Vrei să dormi pe paie şi să te speli la lighean? Vino la Cristian! Acesta ar putea fi un bun slogan pentru turiştii care vor să experimenteze viaţa la ţară, ca pe timpul străbunicilor. Biserica-cetate din Cristian oferă cadrul ideal pentru un asemenea sejur.

În curtea casei parohiale a bisericii fortificate din Cristian puteţi să vă cazaţi la cort, în clasicele camere sau în căsuţa de albine. Cea din urmă a fost transformată în spaţiu de cazare pentru tinerii dornici să experimenteze ceva inedit: dormitul în fân. „De anul trecut am început amenajările în cetate, iar căsuţa de albine am transformat-o în loc de cazare pentru cei care vin cu corturile şi vor să doarmă ca pe vremuri, în fân. Avem 12 paturi, se pot adăposti aici şi în caz de vreme rea. Sus, în celălalt corp de clădire, mai amenajăm o cameră tradiţională cu duşumea, saltea de paie şi lighean pentru spălat, ca pe vremea străbunicilor“, ne arată Maria Mărăşescu, ghidul turistic al cetăţii.


Străjerul cetăţii

Doamna Maria e mai mult decât un simplu ghid, deşi se ocupă de îngrijirea cetăţii numai de un an de zile. Ştie toate rânduielile gospodăriei, are grijă de curăţenia în camere, de bunul mers al lucrurilor şi păstrează toate cheile. Până anul trecut, cetatea a fost în grija doamnei Ana, care nici astăzi, la 83 de ani, nu se lasă şi vine zilnic să mai dea o mână de ajutor. „Eu aici m-am născut şi ştiu locurile acestea de când eram copil şi veneam cu părinţii la slujbă. Atunci eram pierduţi fără slujbă şi acum vin în fiecare duminică, deşi mai suntem doar vreo 10-15 care mai putem veni la biserică. 22 de ani m-am ocupat de biserică şi astăzi tot mai vin în fiecare zi să mai ajut la ce pot“, povesteşte Ana Ţec. De problemele administrative ale bisericii şi casei parohiale se ocupă curatorul Mathias Krauss, iar de cele sufleteşti, preotul Dietrich Galter.

Drept de judecată

Actuala biserică a pornit pe premisele unei bazilici romanice construită în anii 1230-1260, din care se mai păstrează şi astăzi câteva urme sub forma unor bolţi în cruce şi ferestre semicirculare astupate ulterior. Din 1480, timp de 15 ani, pietrari din Sibiu şi Cristian au lucrat la ridicarea actualei biserici în stil gotic, iar din cauza turcilor şi a tătarilor, în 1500, biserica a fost întărită cu două rânduri de ziduri. Distanţa dintre cele două fortificaţii era de aproximativ trei metri, loc suficient pentru ca localnicii să-şi adăpostească aici animalele când se retrăgeau în cetate. Iniţial au fost construite cinci turnuri, dintre care astăzi se mai păstrează doar patru. „Este vorba despre Turnul Clopotelor, înalt de 75 de metri şi încadrat de patru turnuleţe, ceea ce însemna că cetatea avea drept de judecată până la moarte, Turnul Şcolii, unde copiii învăţau atunci când se adăposteau în cetate, Turnul de Observaţie şi Turnul Slăninilor. Cel din urmă a fost folosit până în 1990 de toţi saşii din Cristian pentru a-şi păstra slănina. În fiecare duminică, după ce ieşeau de la slujbă, fiecare urca în turn şi îşi tăia câte o bucată şi ştampila slănina în partea de jos, pentru a ţine evidenţa“, explică Maria Mărăşescu. Atunci, mai erau în sat aproximativ 3.000 de saşi. Astăzi, doar 32 au mai rămas şi toţi au peste 80 de ani.

Turnul cu bunătăţi

Biserica din Cristian se mândreşte cu un altar ce datează de la 1719, îmbinând stilurile baroc şi rococo, şi o orgă de pe la 1750 care este funcţională şi astăzi. În biserică se mai ţin încă slujbe în fiecare duminică, de la 9.00 la 10.00, dar şi nunţi. După-masa, femeile şi bărbaţii se întâlnesc la un ceai sau la o cafea pentru a discuta problemele saşilor rămaşi în comunitate. Funcţional este şi Turnul Slăninilor, care şi astăzi îi îmbie pe turişti cu miros de afumătură. „Turnul Slăninilor este surpriza de final pentru fiecare dintre turiştii care vin aici. La sfârşit de tur, îi servim cu preparate din turn, iar dacă doresc, pot cumpăra produse bio: dulceaţă, miere, zacuscă, diverse sortimente de cârnaţi şi brânză. Cei mai curajoşi şi pofticioşi pot urca sus, să-şi taie singuri o bucată de slănină pe care o cântăresc şi o pot lua acasă“, povesteşte doamna Maria. Intrarea în cetate este 7 lei de persoană, iar programul de vizitare este de la 9.00 la 18.00. Totodată, în casa parohială au fost amenajate 14 locuri de cazare în camerele care altădată serveau preotului din comună. Turiştii care mai doresc să zăbovească vreo câteva zile la Cristian se pot caza aici, în schimbul sumei de 10 euro pe noapte. Preţul nu include masa, însă în casa parohială există o bucătărie unde îşi pot pregăti singuri de mâncare.

Întâlnirea saşilor din Cristian

În această vară, curtea bisericii se va anima, în 15 iunie fiind programat un festival medieval la care sunt aşteptate cel puţin 150 de persoane. Pe 11 august, o nouă sărbătoare va fi găzduită aici: întâlnirea saşilor din Cristian. „Aşteptăm cam 200-300 de persoane să sosească. Majoritatea nu au copii, vin peste vară şi mai stau pe aici. În august vor fi mai mulţi, vor participa cu toţii la slujbă, apoi fanfara va cânta în curtea bisericii, va fi o zi de sărbătoare pentru toată lumea“, anticipează doamna Maria. Camerele din casa parohială au fost amenajate tot cu sprijinul saşilor plecaţi în Germania, care au donat bani şi diverse piese de mobilier.

„Capitala“ berzelor din România

Primele date despre prezenţa berzelor la Cristian au fost consemnate oficial în anul 1963, fiind numărate atunci 15 cuiburi. În 2004, numărul cuiburilor din sat ajunsese la 29, iar din 2007 funcţionează asociaţia „Prietenii Berzelor“, care are ca scop protejarea berzei albe. Printre altele, asociaţia se ocupă cu fabricarea şi montare unor suporţi speciali pentru cuiburile de barză pe stâlpi de electricitate. De asemenea, în Cristian funcţionează şi un punct de observaţie care filmează viaţa dintr-un cuib, de la sosirea perechi adulte în luna martie şi până la plecare, în luna august. Asociaţia dispune şi de un adăpost unde sunt găzduite păsările rănite sau care nu pot migra din diferite cauze.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*