Pentru cei care nu cunosc zona, Marpod reprezintă o aşezare rurală, o pată de culoare pe Valea Hârtibaciului, o localitate aparent nesemnificativă, retrasă, la mijlocul distanţei dintre Sibiu şi Agnita, dar de care ajungi să te îndrăgosteşti foarte uşor imediat ce o vizitezi.

 

Atestat istoric din secolul al XIV-lea, Marpod era o localitate populată în mare parte cu etnici germani, care ulterior, din cauza represiunilor regimului comunist, s-au refugiat în Germania, locul lor fiind luat de români care şi-au creat aici universul lor propriu, păstrând însă unele obiceiuri lăsate moştenire de saşii, care şi-au lăsat amprenta şi asupra unor trăsături ale oamenilor din această zonă: hărnicia, seriozitatea şi sinceritatea. Aceste trasături îi caracterizează şi pe edilii locali din zilele noastre, care, chiar şi pe timp de criză, alocă sume semnificative pentru dezvoltarea comunei.


 

 

Cetăţenii îşi plătesc conştiincioşi dările locale, iar edilii, ca o recompensă pentru populaţie, investesc în dezvoltare. De opt ani, în fruntea comunei se află o echipă tânără care şi-a început activitatea prin a scoate comuna din noroi – la propriu, multe străzi fiind pietruite şi arătând foarte bine până în momentul începerii executării săpăturilor pentru proiectul de canalizare şi alimentare cu apă în anul 2011.

Apă – canal din fonduri europene

De departe, cel mai amplu proiect inițiat de administrația locală a fost realizarea canalizării și alimentarii cu apă potabilă a comunei. Proiectul este aproape de finalizare și se dovedeşte a fi un adevărat succes. „Este cel mai mare proiect al comunei numărându-se printre puţinele proiecte de asemenea anvergură la nivel naţional. În momentul de faţă, se lucrează pe coloanele principale, care traversează străzile comunei, străzile din localităţile Marpod şi Ilimbav, din fonduri europene, după care urmează coloanele de conducte pentru alimentarea cu apă, pe străzile laterale, din fonduri guvernamentale (proiect aprobat care se află în curs de licitaţie, cu termen de deschidere a ofertelor data de 4.04.2012), după care urmează branșamentele, o altă fază a proiectului, subvenţionată în  cea mai mare parte de Primărie, în timp ce populația va trebui să contribuie doar cu o sumă modică. Acesta este cel mai mare proiect pe care o comună ca a noastră, adică nesemnificativă ca număr de locuitori, a reușit să-l demareze pe perioadă de criză“, afirmă cu o urmă de mândrie în glas primarul Sebastian Dotcoş. Proiectul, în valoare de 5 milioane de euro, a fost implementat prin fonduri europene nerambursabile accesate cu ajutorul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin FEADR (Fondul European Agricol Pentru Dezvoltare Rurală), prin măsura 3.2.2., care se referă la „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”. Realizarea  proiectului a fost posibilă doar prin colaborarea cu comuna învecinată, Nocrich, alături de care au fost puse bazele unei asociații de dezvoltare intercomunitară. „La momentul respectiv, din cauza deficitului la capitolul număr de locuitori, nu aveam posibilitatea să accesăm singuri aceste fonduri și din cauza acestui „inconvenient” şi nu numai, am ales această soluţie, crearea unui parteneriat”, motivează Dotcoș. De la faza de proiect până la finalizarea lucrărilor a fost nevoie să investim mai mult timp, mai multă răbdare, mai mult efort decât erau prevăzute la început. „Mulți cârcotași ai satului erau de părere că acest mare proiect de apă-canal este doar unul dintre idealurile unui mare visător, însă s-a dovedit a fi ceva palpabil. Contractul a fost semnat în anul 2009, execuția demarându-se efectiv în anul 2010 pentru ca abia în iulie 2011 să se înceapă lucrările în Marpod. Constructorii s-au mobilizat şi au executat lucrările foarte rapid şi iată că, momentan, suntem aproape de linia de sosire. Mai sunt de introdus doar 400 metri de canal”, arată Sebastian Dotcoş.

Dacă mai ieri, locuitorii din Marpod nici nu visau la ideea de a beneficia de o astfel de modernizare, astăzi, această idee prinde contur, concretizându-se în proiectul privind canalizarea și alimentarea localității cu apă, un pas important spre modernitate, acest proiect fiind proiectul de suflet al primarului Sebastian Dotcoș, care la această oră se desfăşoară conform graficului şi care va semna intrarea edilului în „analele istoriei, alături de alţi primari care au ţinut în mâinile lor frâiele comunei şi au contribuit la dezvoltarea infrastructurii cum ar fi introducerea gazului metan şi amenajarea de trotuare în faţa caselor”.

Lucrările de modernizare nu au ocolit nici satul aparţinător Ilimbav. Apoi, edilii s-au preocupat de întreținerea și eficientizarea iluminatului public. „Când fost ales ca primar, în comună erau doar 3-4 lămpi, restul doar becuri vechi. Nu am dorit așa ceva pentru comuna noastră. Am lucrat cu mai multe firme, de-a lungul timpului, care şi-au respectat condiţiile contractuale, iar acum Marpodul este complet iluminat. În momentul de faţă avem un colaborator permanent pentru întreţinerea iluminatului”, precizează primarul Sebastian Dotcoș. Fără doar şi poate, cea mai mare satisfacţie a sa este că 16 din cele 20 puncte ale programului său electoral din 2008 sunt îndeplinite.

 

Copiii, pe primul loc în atenţia primarului

Pentru ca procesul instructiv – educativ  să se poată desfășura în cele mai bune condiții în comuna Marpod, în ultimii ani au fost executate lucrări de reabilitare a școlilor. Aşa se face, că şcoala din Marpod, arată astăzi mai bine decât multe dintre unitățile de învățământ din judeţ. Clădirea este dotată cu încălzire centrală, geamuri termopan şi grupuri sanitare noi. Totodată, autorităţile au construit o stație de epurare în apropierea școlii, imobilul a fost mansardat şi, în spaţiul nou creat s-a amenajat Centrul de Documentare și Informare. Tot în sprijinul elevilor autorităţile locale vin cu un proiect ce vizează amenajarea unui  nou teren de sport, cu toate dotările necesare. „Deocamdată, această bază sportivă este în faza de început, în faşă, cum s-ar zice. Încă ne ocupăm de împrejmuirea şi nivelarea terenului. Merită menţionat faptul că această bază sportivă va dispune şi de vestiare proprii, prin transformarea fostului grup social, la finele proiectulului de apă şi canalizare”, anticipează primarul comunei.

De condiții moderne se bucură și elevii din satul Ilimbav, a căror şcoală beneficiază şi ea de încălzire centrală şi grupuri sanitare noi.

În timpul vacanţei de vară, copiii au la dispoziţie un centru de vacanță, unde sunt organizate activități educative interactive desfăşurate sub supravegherea atentă a doi îndrumători. „Acolo dispun de un program organizat ce cuprinde diverse activități, pe care mulţi dintre ei nu le-ar face singuri: ateliere de pictură, de creaţie, concursuri tematice, dansuri, etc. Consiliul local şi Primăria le pune la dispoziție o sală în interiorul școlii și le sponsorizează activităţile în proporţie de 80%“, spune Dotcoş.

Sedii modernizate

Şi, cum bine se ştie că cel mai bun exemplu este exemplul personal, edilul comunei s-a gândit să dea „o faţă nouă” Marpodului. Acest lucru se poate observa de când păşeşti în clădirea Primăriei, care dispune de toate dotările performante, inclusiv un sistem de securitate audio-video. „Acest lucru nu îl vedeam, din punct de vedere personal, ca o primă necesitate, dar legea ni-l cere”, menţionează Sebastian Dotcoş. Mii de lei s-au cheltuit şi pentru modernizarea căminului cultural, care a început cu amenajarea de grupuri sanitare în incintă. „Sala mică din căminul cultural a fost pregătită pentru diferite evenimente și a fost dotată cu încălizire centrală. S-a achiziționat, de asemenea, veselă și tot ce mai trebuie pentru 200 de persoane”, completează edilul-șef. În fața căminului cultural din Marpod se preconizează a se amenaja şi o parcare cu 12 locuri.

Renovat a fost şi dispensarul medical, care dispune şi de un punct farmaceutic, iar acum administraţia locală poartă discuţii şi pentru înființarea unui cabinet stomatologic.

Infrastructura a fost îmbunătăţită şi în satul aparţinător Ilimbav, unde, la începutul mandatului, Sebastian Dotcoş şi-a propus să construiască un pod de beton, dar a ajuns să facă două în Ilimbav şi unul în Marpod, bifând încă un obiectiv din programul său electoral.

În perioada 2008-2012, parohiile ortodoxe din Marpod şi Ilimbav au fost sprijinite de către autorităţile locale, alocându-li-se peste o jumătate de miliard de lei vechi pentru modernizarea lăcaşurilor de cult.

Zonă atractivă pentru investitori

Situat între coline, un crâmpei din folclorul şi tradiţia populară, Marpodul este un punct important de atracţie turistică şi nu numai.

Un semn bun pentru viitorul Marpodului este şi faptul că investitorii au recunoscut potenţialul agricol al zonei, ei începând să achiziționeze terenuri și să crească animale. Un exemplu grăitor este cel al elvețienilor de la Karpaten Meat, care acum îşi extind afacerea cu bovinele Angus în întreg judeţul Sibiu, sau ferma Tokko Ranch, unde un sibian crește bizoni. „Aceste investiţii nu pot decât să ne bucure. Ele înseamnă locuri de muncă, venituri la bugetul local şi, pe termen lung, semnale pozitive pentru alţi oameni de afaceri care pot lua în considerare Marpodul”, crede Sebastian Dotcoş.

Orice sibian a auzit de „raliul căruţelor” care animă în fiecare toamnă Marpodul. Dar acest loc binecuvântat cu natură sălbatică şi oameni frumoşi înseamnă mai mult decât atât. Deşi Valea Hârtibaciului este privită, în general, ca o zonă săracă, potenţialul Marpodului contrazice toate prejudecăţile şi stă mărturie că o călătorie – oricât de lungă – începe cu un pas.       Această idee „trăsnită” i-a aparţinut nemţoaicei Daniela Golisch, care, de ani buni a părăsit Germania pentru a se stabili la Marpod, dar a fost pusă în practică cu ajutorul primarului şi Consiliului Local.

Cadrul natural fermecător este un mare atu al Marpodului, de care profită toţi cei dornici să scape de agitaţia marilor oraşe. „Peisajul este deosebit, mai ales în zona dintre Ilimbav și Chirpăr. De acolo se poate vedea îmbinarea unică de forme de relief, deal și munte dispunând de o floră şi o faună deosebite. Se observă inclusiv creasta înzăpezită a Făgăraşului, Bâlea și Transfăgărășanul. Într-o zi însorită le vezi pe toate. Este o oază de liniște, o gură de aer curat într-un mediu îconjurător destul de poluat. Aici totul e bio. Nu există poluare”, descrie primarul Sebastian Dotcoș. Aici, oamenii împrumută şi ei din frumuseţea zonei, Marpodul fiind şi un reper cultural pentru Valea Hârtibaciului. La sugestia domnului primar şi cu ajutorului unui mare „fiu al satului”, domnul Ioan Terchilă, a luat naştere un ansamblu de dansuri populare, format din elevi ai şcolii cu clasele I-VIII din comună, ansamblu ce s-a făcut repede cunoscut în judeţ şi nu numai, obţinând rezultate deosebite la orice concurs şi ridicând de multe ori spectatorii în picioare. Prin fonduri europene, administraţia locală reuşeşte să finanţeze crearea de costume  populare pentru întreg ansamblul şi să-i susţină pe cei care duc mai departe tradiţia.

Cel mai bun exemplu este exemplul personal, aşa că edilul Sebastian Dotcoş s-a gândit să dea „o faţă nouă” Marpodului

Cel mai bun exemplu este exemplul personal, aşa că edilul Sebastian Dotcoş s-a gândit să dea „o faţă nouă” Marpodului

 

Sebastian DOTCOŞ | primar Marpod

„Am atins toate aceste obiective pe care mi le-am propus în campania electorală din 2008, deşi ţara se afla într-o perioadă de criză, iar eu am fost implicat într-un proces care a durat aproximativ doi ani şi jumătate şi care m-a „zdruncinat destul de bine”, dar din care am ieşit basma curată. Mulţumesc tuturor celor care au crezut în mine şi care au fost alături de mine în acele momente.

Le mulţumesc şi îi felicit de asemenea pe locuitorii comunei Marpod pentru contribuțiile aduse. Am fost lăudați la nivel de județ pentru seriozitatea și promptitudinea plăților pentru impozite, iar aceste venituri sunt punctul de plecare pentru toate planurile de dezvoltare ale unei localităţi.”

Lasă un răspuns