Satul în care s-a născut baronul Brukenthal îşi poartă cu încredere blazonul, într-o Românie de acum cu drepturi depline în comunitatea europeană. Deşi nu face parte din partidul de guvernământ, primarul Ionel Vişa este mândru că a reuşit să „bifeze” proiecte valoroase pentru dezvoltarea pe termen lung a localităţii. În ultimii ani, administraţia locală s-a angrenat în lucrări ample de modernizare, care au în vedere atât centrul comunei, cât şi satele aparţinătoare: Hosman, Fofeldea, Țichindeal și Ghijasa de Jos. În 2008, edilul-şef Ionel Vişa şi-a asumat provocarea de a repara şi a moderniza cât mai multe drumuri comunale
La doar 25 de kilometri de Sibiu, pe Valea Hârtibaciului, găsim o aşezare cu adevărat captivantă, în primul rând datorită peisajului natural format din dealuri domoale, împădurite sau presărate cu pășuni, apoi prin arhitectura specifică satului transilvănean, bine păstrată în cele mai multe cazuri. Tradițiile și obiceiurile româneşti şi săseşti, încă vii, completează farmecul acestui loc învecinat Capitalei Culturale Europene, dar – din păcate – aproape necunoscut pentru majoritatea sibienilor. Până acum 3-4 decenii, Nocrichul era populat deopotrivă de români și de sași. În timpul regimului comunist, majoritatea sașilor au părăsit comuna, stabilindu-se în Germania sau Austria, iar o bună parte dintre familile de români s-au mutat la oraș, datorită industrializării ridicate la rang de politică de stat. Poate că din aceste motive Nocrich a devenit un loc parcă rupt de modernitate. Nici imediat după Revoluţie, deşi ar fi avut toate pârghiile necesare, administraţia centrală şi cea locală nu au făcut prea multe pentru a reda demnitatea acestui loc binecuvântat de natură şi de Dumnezeu. După aproape patru ani de când luptă pentru schimbarea la faţă a Nocrichului, primarul Ionel Vișa recunoaşte că încă mai are mult de lucru. Localitatea rămăsese în urmă, chiar şi faţă de celelalte aşezări de pe Valea Hârtibaciului, aşa că sunt destule de făcut pentru ridicarea ei. „Am preluat comuna într-un stadiu mult rămas în urmă față de celelalte comunități de pe Valea Hârtibaciului, pentru că, cu adevărat, nu s-a făcut nimic deosebit sau de importanță majoră pe infrastructură sau alte proiecte”, descrie el.
Primul obiectiv: drumuri fără gropi
Cu gândul să aducă îmbunătăţiri vizibile pentru nivelul de trai al comunităţii locale, dar şi în speranţa că turiştii vor fi mai atraşi să viziteze zona, edilul-şef şi-a asumat provocarea de a repara şi a moderniza cât mai multe drumuri comunale. Ceea ce părea o utopie pentru localnici a devenit, încet-încet, realitate: asfalt „ca la oraş”. Pe bani destul de puţini, pentru că mai mult nici nu ar fi fost posibil. „Noi avem, spre deosebire de celelalte comune din zonă, foarte multe drumuri comunale care erau într-o stare deplorabilă. În 2008, când am venit, am adus material pietros și le-am îndreptat. Le-am făcut, cât de cât, constatând că în primăvara anului 2009, drumurile erau la loc. În cele din urmă, am luat decizia să asfaltăm ce era de asfaltat. Aveam puţini bani la dispoziţie, aşa că multe firme nici n-au vrut să audă, însă am găsit înţelegere la Sinecon”, povesteşte primarul. Aşa s-a rezolvat drumul comunal spre Fofeldea, până la intrarea în sat, care are o lungime de 3,5 km, dar şi cei 5,5 km ai drumului către Ţichindeal. Deşi nu este nici pe departe soluţia finală, decizia lui Vişa s-a dovedit bună deocamdată. „S-a lucrat foarte bine şi foarte repede. Practic, a fost o chestiune de zile, deşi nici măcar eu nu-mi imaginam că va fi posibil. Însă trebuie reţinut că asfaltarea presupune turnarea unui strat de mixtură asfaltică de 4-6 cm, peste care vine stratul de uzură, tot de 4-6 cm, iar noi nu am avut bani pentru a face cele două straturi. Am făcut primul strat de mixtură asfaltică și am scăpat de gropi”, arată, mulţumit, edilul.
În aşteptarea licitaţiei
Dacă până acum s-a descurcat cu resurse proprii, Vişa îşi doreşte sprijinul Guvernului, ca să asfalteze şi drumul către Ghijasa în acest an. „Proiectul este deja avizat de către Ministerul Dezvoltării, l-am susținut în fața comisiei de avizare. Aici este vorba de aproape 7,5 km, este cel mai lung drum. Aceste trei drumuri comunale ne-au costat o gramadă de bani”, conchide el. Pentru investiţia în valoare de 11 milioane de lei, urmează ca în această primăvară să fie desemnat câştigătorul licitaţiei pentru atribuirea lucrărilor.
Finanțare europeană de 6 milioane euro
Proiectul de suflet al primarului Ionel Vișa este, de departe, introducerea alimentării cu apă potabilă şi construcţia reţelei de canalizare pentru satele Nocrich și Hosman. Proiectul este finanțat cu fonduri europene nerambursabile, prin Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) și a fost aprobat datorită unei asocieri cu localitatea învecinată, Marpod. „Este vorba de proiectul pe care îl consider de cea mai mare valoare și importanță pe care l-am obținut în perioada mandatului meu. Proiectul pentru apă-canal l-am făcut prin Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Apă Canal Marpod-Nocrich, pe măsura 3.2.2. Acest proiect câștigat are o valoare de şase milioane de euro pentru cele două comune”, precizează gospodarul din Nocrich. Lucrările sunt aproape de finalizare, iar primarul se declară foarte mulţumit. „Suntem într-o fază suficient de avansată. Bazinele de apă sunt montate, există bazin de apă la Nocrich și la Hosman, stația de epurare care se face la Hosman este într-un stadiu avansat, lucrările de rețea sunt aproape terminate. Proiectul trebuie să se încheie în 30 iunie 2012”, a enumerat Vișa.
Încă un drum modernizat
Şi pentru că vorbim de un proiect integrat, merită amintite şi alte componente pentru care s-au obţinut bani europeni şi care vor avea rezultate vizibile pe termen lung pentru comunitatea locală. Astfel, este important de ştiut că o parte din finanţare are ca destinaţie un program social. „Nouă ne-a revenit componenta modernizare drum și componenta socială. Mai exact, este vorba de asfaltarea unui drum de 900 de metri, de la drumul judeţean, pe strada Morii, până la calea ferată, care se va face acum, în primăvară. Apoi, pe componenta socială, avem «School after school», un program menit să ajute 20 de copii buni la învăţătură, dar care nu au posibilitatea să înveţe suficient acasă, să se pregătească în afara orelor de program şi noi le asigurăm personal calificat, calculatoare conectate la internet și tot ce mai este nevoie”, adaugă edilul-șef.
Condiții bune pentru copii
Vişa s-a preocupat, în primul rând, pentru unităţile de învăţământ, chiar dacă asta a însemnat şi cheltuieli neprevăzute.
De pilda pentru a le putea asigura copiilor din comună o şcoală adaptată la nevoile învăţământului actual, administraţia locală a trebuit să cumpere imobilul de la Biserica Evanghelică, către care acesta fusese retrocedat. „Primul lucru pe care l-am făcut a fost să cumpărăm școala, în trei rate anuale. Am achitat-o deja integral”, se mândreşte el. La șc
oala mare din Nocrich, cu clasele V-VIII, unde învață și copiii din satele, Fofeldea, Țichindeal și Ghijasa de Jos, a fost introdusă încălzirea centrală pe gaz. În 2010, lângă sediul Primăriei a fost ridicată o grădinița nouă. „Proiectul pe grădiniță ne-a costat în jur de 1,1 milioane de lei”, spune primarul. Totodată, la școala din Fofeldea a fost amenajat un grup sanitar în interiorul clădirii și a fost introdusă apă. La Hosman s-a reparat acoperișul școlii și a fost construit un grup sanitar în afara clădirii, dar dotat cu geamuri termopan, încălzire și apă curentă. Tot la Hosman a fost pusă la punct și grădinița satului: s-a reparat acoperișul și a fost reabilitat interiorul.
Căminele culturale, o prioritate
Alte lucrări importante pentru care s-a investit considerabil sunt cele de la căminele culturale. Retrocedat şi el Bisericii Evanghelice, căminul cultural din Nocrich a fost răscumpărat de către Primărie cu suma de 90.000 de euro. Căminul cultural din Ghijasa de Jos a fost refăcut. „L-am adus la stadiu funcțional, am refăcut vechea clădire cu acoperiș nou, gresie, faianță, am montat uși și geamuri termopan”, indică Ionel Vişa. La căminul cultural din Fofeldea a fost refăcut acoperișul, s-a amenajat interiorul cu gresie, uși și geamuri termopan, au fost montate lambriuri, s-a ridicat un grup sanitar în curte, iar curtea a fost împrejmuită cu un gard. În 2011 au fost demarate lucrări și la căminul cultural din Țichindeal, unde a fost refăcut acoperișul clădirii, urmând ca imediat ce vremea permite să înceapă şantierul şi în interior.
Investiții necesare
Şi alte proiecte avizate de Ministerul Dezvoltării și Turismului pentru Nocrich sunt pregătite pentru demararea lucrărilor. Este vorba, de exemplu, despre un parc care va fi construit pe o suprafață de 4.600 mp, între Biserica Evanghelică și casa parohială, în valoare de 400.000 lei. Apoi, este în plan extinderea rețelelor de apă potabilă pentru Nocrich și Hosman și înființarea rețelelor de apă potabilă în satul Fofeldea. Primăria Nocrich a mai reușit să obțină finanțare pentru construirea a 28 de duplexuri ANL, pentru romi, la intrarea în comună, însă aici şantierul mai are de aşteptat, din cauză că antreprenorul are probleme financiare. Pe viitor, aprobarea noului PUG va permite şi extinderea intravilanului comunei, ceea ce va duce în primul rând la apariţia de noi locuinţe. „Am prevăzut ca multe terenuri să intre în intravilan și să avem posibilitatea să dăm terenuri pentru construcții atât la tineri, cât și la alții care ar fi interesați să iși construiască o casă”, menţionează Vișa.
Atuuri economice
Cadrul natural, istoria şi cultura acestei comunităţi fac din Nocrich un loc atractiv pentru turişti şi investitori. Administraţia locală este pregătită să îi întâmpine. În zonă îşi fac deja apariţia parteneri de afaceri serioşi, precum firma elvețiană Karpaten Meat sau cei care amenajează două parcuri fotovoltaice în apropierea satului Hosman. Aşa se deschid noi oportunități economice și de dezvoltare durabilă pentru comună. Nu demult a fost înfiinţată și asociația „Hosman Durabil”, care a restaurat o moară veche și a pus-o în funcțiune, în speranţa de a revigora tradiţiile şi meşteşugurile locale. Când vă planificaţi o ieşire relaxantă, dar aproape de casă, nu rataţi Festivalul Nocrichului, organizat anual pe 15 august, care aduce formații renumite de muzică populară și de dansuri.
Ionel VIŞA | primar Nochrich
„Deviza mea a fost să mă duc de sus în jos. Adică lucrările mari și costisitoare să le fac mai întâi, pentru că celelalte le mai faci și pe parcurs. Sper ca pe toată perioada în care voi fi în fruntea comunității să facem proiecte. În perioada aceasta avem cele mai multe proiecte depuse. Eu zic că am făcut treabă bună și că mi-am dat tot interesul pentru Nochrich.”
Personalităţi din Nocrich
l Samuel von Brukenthal (1721–1803), guvernator al Transilvaniei și colecționar de artă
l August Treboniu Laurian (1810-1881), istoric, filolog, membru fondator al Academiei Române
l Ilie Botoș (n. 1965), procuror șef al Parchetului de pe lângă ÎCCJ
