Nouă candidați din cei 14 înscriși în cursa pentru alegerile prezidențiale încearcă pentru prima oară să obțină funcția supremă în stat, în timp ce cinci au mai trecut prin această experiență.

La scrutinul prezidențial din acest an, care reprezintă a șaptea rundă de alegeri pentru Președinție după 1989, candidează actualul premier Victor Ponta, fostul prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu, primarul Sibiului, Klaus Iohannis, foștii miniștri Elena Udrea, Monica Macovei și Kelemen Hunor, fostul secretar de stat Mirel Mircea Amariței, fostul șef al SIE Teodor Meleșcanu, foștii parlamentari William Brînză, Gheorghe Funar și Szilagyi Zsolt, fostul europarlamentar Vadim Tudor, jurnalistul Dan Diaconescu și președintele Partidului Alianța Socialistă, Constantin Rotaru.

Candidează pentru prima oară la alegerile prezidențiale Victor Ponta, din partea Alianței PSD-PC-UNPR, Klaus Iohannis (Alianța Creștin-Liberală), Călin Popescu-Tăriceanu (independent), Elena Udrea (Partidul Mișcarea Populară), Dan Diaconescu (Partidul Poporului — Dan Diaconescu), Monica Macovei (independent), William Brînză (Partidul Ecologist Român), Mirel Mircea Amariței (Prodemo) și Szilagyi Zsolt (Partidul Popular Maghiar din Transilvania).

afise electorale

Corneliu Vadim Tudor, din partea Partidului România Mare, se află la cea de-a cincea candidatură, Gheorghe Funar (independent) la a treia candidatură, iar Teodor Meleșcanu (independent), Kelemen Hunor (UDMR) și Constantin Rotaru (Partidul Alianța Socialistă) la cea de-a doua.

Corneliu Vadim Tudor a candidat prima oară la alegerile prezidențiale în 1996, când a obținut 4,72% din totalul voturilor valabil exprimate, respectiv 597.508 de voturi, clasându-se pe locul al cincilea din 16 candidați.

La alegerile din 2000, în primul tur de scrutin, liderul PRM a primit 28,34% din totalul sufragiilor valabil exprimate, ocupând poziția a doua. În al doilea tur, din 10 decembrie 2000, a obținut 33,17% din voturi, fiind devansat de contracandidatul său, social-democratul Ion Iliescu, cu 66,83% din voturi.

În 2004, Corneliu Vadim Tudor s-a clasat pe locul al treilea, cu un procentaj de 12,57%, iar la scrutinul din noiembrie 2009 a ocupat locul al patrulea, cu 5,56% din voturile valabil exprimate.

Gheorghe Funar a mai candidat la Președinție în 1992 și 1996 ca reprezentant al PUNR. El s-a situat pe poziția a treia în 1992 cu 1.294.388 de voturi, respectiv 10,88% din totalul voturilor valabil exprimate, și pe a șasea în 1996 — cu 407.828 de voturi (3,22%).

La alegerile prezidențiale din 2000, Teodor Meleșcanu și-a încercat pentru prima oară șansele de a ajunge la Palatul Cotroceni. El a candidat atunci din partea ApR și s-a clasat pe locul șapte, cu 214.642 de voturi (1,91%).

În 2009, Kelemen Hunor a candidat pentru prima oară la Președinție și s-a clasat pe locul cinci, cu 3,83% din voturi, iar Constantin Rotaru, pe nouă, cu 0,44%.

În premieră pentru scena politică românească, două femei — Elena Udrea și Monica Macovei — și-au înscris candidatura la alegerile din acest an pentru Președinție. În 2000, independenta Grațiela Elena Bârlă a fost prima femeie din România care și-a depus la BEC candidatura pentru alegerile prezidențiale.

Cel mai mare număr de candidați la alegerile prezidențiale a fost înregistrat în 1996, respectiv 16, iar cel mai mic în 1990 — trei.

În 1992 s-au înscris în cursa prezidențială șase candidați, în 2000 — 13, însă candidatura independentului Lucian V. Orășel a fost anulată de Curtea Constituțională, în 2004 și 2009 — câte 12 candidați.

În cursa pentru scrutinul din acest an s-au înscris 14 candidați — 10 din partea partidelor și alianțelor și patru independenți.

Șase dintre cei 14 candidați sunt absolvenți de Drept sau specializați în Drept, respectiv Ponta, Udrea, Meleșcanu, Macovei, Brânză și Amariței, în timp ce Iohannis a absolvit Facultatea de Fizică, Vadim — Facultatea de Filosofie, Tăriceanu — Facultatea de Hidrotehnică, Hunor — Facultatea de Medicină Veterinară și Facultatea de Filosofie, Diaconescu — Facultatea de Mecanică, Rotaru — Facultatea de Științe Economice, Funar — Institutul de Științe Economice, Szilagyi Zsolt — Facultatea de Construcții și Politologie la Universitatea Eotvos Lorand din Budapesta.

Agerpres

Lasă un răspuns