Cea de-a cincea ediţie a Târgului de Cariere aduce la Sibiu peste 200 de locuri de muncă puse la dispoziţia celor interesaţi de 18 companii locale şi multinaţionale. Astăzi, până la ora 16.00, mai puteti depune CV-urile la Casa de Cultură a Sindicatelor sau online, pe site-ul www.targuldecariere.ro.

 

 

Intuiesc, mizează și plasează pariul –  pentru câţiva studenţi sibieni, jocurile de noroc pe internet au devenit o ocupație cu normă întreagă, din care câştigă uneori echivalentul unui salariu peste medie. Aşa că nu se mai ostenesc să-și caute job-uri part-time pe timpul facultății.

 

[caption id="attachment_125" align="alignleft" width="314"] Sibienii care pariază online spun că nu e greu să începi să câştigi, odată ce înţelegi principiile de bază[/caption]

Se pot obţine rezultate în câteva secunde, la câteva clickuri distanță, însă pentru asta trebuie să fii înarmat cu o răbdare de fier, concentrație maximă și să intuieşti mersul tranzacţiilor. Altfel, riști să pierzi şi puţinul pe care l-ai investit. Mari companii internaționale de pariuri online – cum sunt Bet365 sau Gamebookers – cunoscute pentru jocurile de pariu sportiv sau turnee virtuale de poker, organizează și pariuri financiare pe indici bursieri, piața valutară sau pe cotaţia metalelor prețioase. Acest tip de pariuri se dovedește un mod ușor de a câștiga destul de mulți bani, uneori sume peste un salariu mediu, în câteva zile. Mai nou, tinerii care şi aşa stau ore în şir în faţa monitorului, acum urmăresc grafice. Speculează variațiile indicilor, apoi plasează pariurile și, cu puțină șansă, reușesc să câştige sume considerabile.

Numărul şomerilor a crescut cu peste 4.000 în octombrie faţă de septembrie, rata şomajului ajungând la 4,93 la sută, faţă de 4,89 la sută în luna precedentă, informează Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă. În judeţul Sibiu, rata şomajului a ajuns la 3,96%. Prin comparaţie, la sfârşitul luniiRead More

Institutul a fost creat în anul 2002 de către Republica şi Cantonul Jura din Elveţia şi are printre membrii săi fondatori universitatea elveţiană Haute Ecole ARC – Inginerie. „Această universitate a fost modelul după care institutul s-a dezvoltat în cei zece ani de existenţă. Profesorii elveţieni au asigurat expertiza necesară pentru ca institutul să reuşească să ofere formări de înalt nivel în domeniile internetului, adaptate permanent la cerinţele pieţei româneşti şi internaţionale”, explică Daniela Chrzanovski, directoarea instituţiei. Primul centru a fost deschis la Deva, iar cel de-al doilea la Timişoara. „Al treilea centru al nostru trebuia să fie deschis la Cluj. Am făcut chiar unele demersuri concrete în acest sens. Între timp, pe plan personal, am ales să locuiesc în Sibiu. Mi-am împlinit astfel un vis îndepărtat de-al meu şi am obţinut acordul consiliului nostru de a lansa mai întâi la Sibiu un nou centru”, povesteşte coordonatoarea institutului.

 

Centenarul Cioran trece, la Răşinari, doar cu intentii bune.

La câţiva kilometri de fosta Capitală Culturală Europeană, satul în care s-a născut şi a copilărit filosoful are priorităţi mai importante decât să amenajeze o casă memorială. De Emil Cioran mai aminteşte aici doar o placă, un bust şi… o pensiune.

[caption id="attachment_117" align="alignright" width="314"] La Răşinari, regretatul Cioran nu mai are casă, ci doar centru cultural[/caption]

Fără un acoperiş decent deasupra capului, fără utilităţi, haine groase sau posibilitatea de a-şi cumpăra medicamente, mii de sibieni nu ştiu dacă vor mai ieşi din iarnă. începând de astăzi, Mesagerul de Sibiu vă prezintă în fiecare săptămână poveştile câtorva dintre ei, în speranţa că milionarii despre care am tot scris le vor întinde o mână de ajutor. Măcar în prag de sărbători.[caption id="attachment_113" align="alignright" width="448"]FOTO: Peste 100 de persoane primesc o masă caldă, în fiecare zi, la cantina de pe Calea Guşteriţei[/caption]

 

De mai bine de şapte ani trăieşte pe malul Cibinului, în zona cunoscută sub numele de Zăvoi, într-o baracă de lemn. Fără apă, curent sau alte facilităţi pentru o viaţă decentă. Pe Luiza Gherebeneş am găsit-o luând masa la cantina municipiului Sibiu. Nu îi este ruşine că mănâncă aici. „Mâncarea este foarte bună şi nu mi-e ruşine că vin aici. Nimic e bun? Nu. Eu mă mulţumesc şi cu atât. Cui nu-i place, să nu mai vină.

[caption id="attachment_111" align="alignleft" width="448"]FOTO: Noul director trage un semnal de alarmă: Ambulanţa funcţionează în condiţii improprii[/caption]

Situaţia Serviciului Judeţean de Ambulanţă Sibiu este „mai mult decât tragică”, în condiţiile în care în întreg judeţul există o singură ambulanţă cu cel mai ridicat nivel de dotare, tip C, şi un deficit de cinci medici specialişti, potrivit conducerii instituţiei

 

Declaraţia a fost făcută de actualul director al serviciului, Ioan Ovidiu Luca, care preluat această funcţie în urmă cu aproximativ două săptămâni. Luca a făcut deja o solicitare către Ministerul Sănătăţii, pentru a pune în vedere situaţia necesarului de personal în judeţul Sibiu. „Am solicitat opt medici, zece asistenţi şi 15 ambulanţieri şi cinci operatori radio de telefonie. Eu sper să mi se aprobe toţi. Ministerul a cerut această situaţie pentru că sunt zvonuri că s-ar debloca ceva posturi”, a anunţat directorul.

 

 

 

 

Peste 650 de proiecte au fost depuse, până în prezent, la Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OJPDRP) Sibiu, dintre care 32 au fost deja finalizate, valoare acestora ridicându-se la peste 10 milioane de euro. Pentru restul, plăţile în avans şi pentru proiectele în derulare depăşesc 12 milioane de euro.  Cele mai multe dintre acestea, respectiv 343, au fost depuse pe măsura 141, referitoare la sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă. Pe locul doi la solicitări, 80 de proiecte se încadrează la măsura 112, pentru instalarea tinerilor fermieri. Totodată, pentru aceasta din urmă, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a propus Comisiei Europene modificarea plafonului maxim al primei de instalare de la 25.000 la 40.000 de euro şi creşterea sprijinului acordat de la 10.000 la 12.000 de euro pentru o exploataţie agricolă cu dimensiunea minimă de 6 UDE, precum şi modificarea condiţiilor privind nivelul minim de pregătire profesională a beneficiarilor măsurii.