Din vremuri demult apuse, visul omului a fost să zboare asemenea păsărilor. Dintre cei câțiva mari savanți care au reușit să confecționeze aparate de zbor, doi sunt sibieni.
Conrad Haas și Hermann Oberth au avut o contribuție prestigioasă la dezvoltarea aeronauticii, realitatea pierzându-se uneori în ceața legendei. Pe la jumătatea secolului XVI, în Sibiu, Conrad Haas inventa racheta în trepte. Printr-o coincidență stranie, manuscrisul care descrie creația lui Haas a fost descoperit în arhivele Muzeului Brukenthal chiar în ziua în care primul om punea piciorul pe Lună.
Hermann Oberth, un german născut la Sibiu, este cel care, în anii 1920-1930, a pus bazele teoretice ale zborului interplanetar și a inventat racheta în trepte cu combustibil lichid. Haas și Oberth au făcut parte din acest spațiu românesc, care și-a pus amprenta pe creația lor. Pentru că în acest colț de lume există o vocație a zborului.
Proiectant de rachete în trepte
Conrad Haas este cel care a lansat, în 1529, la Sibiu, primele rachete cu combustibil solid, în două și trei trepte. Diferite documente îl recunosc pe Haas ca fiind primul proiectant al acestui tip de rachete. El a propus folosirea unor aripi delta, menite să stabilizeze racheta în timpul zborului. Haas a lucrat la dezvoltarea unei largi varietăți de combustibili. La vremea aceea, rachetele militare erau principala sa preocupare, el activând în armată și participând la lupta din 1542 de la Viena, împotriva Imperiului Otoman. Înțelegând rolul rachetelor în aplicația civilă, a sugerat un experiment cu un animal la bordul unei rachete. Din păcate, nu există nicio informație care să confirme sau să infirme dacă a fost realizat acest experiment.
Pionier al aviației
Mecanician, inventator, savant renascentist și precursor al astronauticii, Conrad Haas a conceput, cu circa 100 de ani înaintea lui Kazimiersz Sziemienovicz, mai multe tipuri de rachete, cu două și trei trepte de aprindere. Rachetele inventate de el erau prevăzute cu stabilizatoare de tip „delta“, mecanisme de ghidare și, drept combustibil, utilizau pulberi diverse și alcool. Tot el a inventat baterii de rachete, carburanți pe bază de compuși ai amoniului, o „căsuță zburătoare“, vehicule „bumerang“. A fost primul care a descoperit și a inventat principiul rachetelor cu mai multe trepte, principiul aprinderii în trepte, rachetele cu două și trei trepte de aprindere, turnul pentru lansarea rachetelor, mecanisme de ghidare pentru rachete, diferite compoziții de pulberi – drept combustibil, combustibili lichizi, pe bază de alcool.
Coligatul de la Sibiu
Descoperirile și invențiile lui Conrad Haas în tehnica rachetelor sunt descrise în manuscrisul „Coligatul de la Sibiu“ sau „VariaII-374“ (1569), găsit în 1961. Acestea au fost prezentate și la Congresele de Astronautică de la Braunschweig – 1965, la Madrid – 1966 și la Mar del Plata – 1967. Academicianul român Elie Carafoli, președintele Federației Internaționale de Astronautică, a fost cel care a prezentat comunicarea „Conrad Haas“, la Mar del Plata. De la 20 până la 60 de ani, Conrad Haas a fost pirotehnician, guard de artilerie și comandant al Arsenalului Militar din Sibiu. Datorită invențiilor sale, este unul dintre creatorii care au pus bazele zborurilor spațiale. Alături de el se numără Kazimiersz Sziemienovicz, K.E. Tiolkovski, Robert Esnault-Pelterie, Hermann Oberth, Wernher Von Braun.
Opera lui Oberth
Hermann Oberth a avut o importantă contribuție la apariția și dezvoltarea tehnologiei spațiului. După ce a obținut, în 1912, diploma de bacalaureat la Sighișoara, în timp ce studia medicina la München, a elaborat schița unei rachete cu combustibil lichid. Un răsunet extraordinar a avut teza de doctorat cu tema „Racheta spre spațiile interplanetare“, pe care Oberth a susținut-o la Universitatea din Cluj și care a fost apoi publicată de Editura Oldenbourg din München. A doua sa carte de astronautică, „Căile navigației spațiale“, a fost distinsă cu premiul astronautic internațional REP-Hirsch, instituit de către Societatea Franceză de Astronomie. Aceste prime publicații ale sale au constituit baza științifică pentru o tehnologie care a permis umanității zborul în spațiu.
Menționat în Petit Larousse
În timp ce, în edițiile succesive ale „Petit Larousse“-ului, Clément Ader apare ca „părintele aviației“, iar Traian Vuia, Aurel Vlaicu sau Henri Coandă nici măcar nu sunt menționați, Hermann Oberth face excepție. Este cel care, în anii 1920-1930, a pus bazele teoretice ale zborului interplanetar și a inventat racheta în trepte cu combustibil lichid. Sibianul este prezentat astfel: „inginer german, născut la Hermannstadt, în 1894, unul dintre precursorii astronauticii“.
Cărțile lui Jules Verne
Încă de la vârsta copilăriei (la aproximativ 11 ani), Hermann a fost fascinat de acest subiect prin cărțile lui Jules Verne, în special De la Pământ la Lună și În jurul Lunii, pe prima mărturisind că a citind-o de nenumărate ori până ce a ajuns aproape să o știe pe dinafară. În urma influenței acestor cărți și concluziei personale că ideile prezentate de Jules Verne nu erau întru totul fanteziste, Hermann a construit primul model de rachetă încă din școala generală, pe când avea în jur de 14 ani.
Pionier al zborului spațial
Oberth a creat bazele teoretice ale navigației spațiale, racheta cu combustibil lichid, ca model funcțional, a pus bazele unei școli în domeniul cercetării aerospațiale, a militat pentru idealul cuceririi spațiului cosmic într-un timp în care ideile sale au întâmpinat o aprigă rezistență, pe care a învins-o cu argumente fundamentate științific și experimental. A fost primul dintre pionierii zborului spațial care nu s-au gândit doar la aspectul științific al problemei, ci și la dimensiunea ei filosofică și economică, la ceea ce va reprezenta era cosmică pentru generația viitoare: o nouă dimensiune a existenței și creației umane, un mijloc real de învingere a limitelor impuse de caracterul finit al spațiului terestru, al resurselor și rezervelor.
Rachetă lansată la Mediaș
Printre cercetările științifice ale lui Hermann Oberth se numără și diferite experimente cu carburanți. El a descoperit astfel un amestec de hidrogen-oxigen care ridică viteza de ejectare. De asemenea, a proiectat o rachetă care urma să atingă în zbor o înălțime de 1.000 de kilometri. Este cel care a înscris Mediașul alături de New Mexico, Berlin și Moscova, ca unul din locurile de origine ale astronauticii, prin lansarea, în 1935, a primei rachete cu combustibil lichid. Ca pionier al astronauticii, alături de Tsiolkovski și Goddard, Hermann Oberth a avut o contribuție deosebită la întemeierea acestui domeniu știintific, fiind numit și „părintele călătoriei în spațiu“. Prima rachetă modernă, în forma îmbunătățită cunoscută ca „V2“, utilizează 95% dintre invențiile și sugestiile sale.
Pasiune adolescentină
În timpul adolescenței, Oberth a studiat efectele imponderabilității și ale accelerației asupra corpului uman. A simulat imponderabilitatea într-un rezervor cu apă, iar accelerația înaltă într-o centrifugă construită de el.
Pe 23 iulie 1930, un motor rachetă proiectat de el reușește dezvoltarea unei forțe de tracțiune de 70 N și o viteză de evacuare a gazelor arse de 756 m/s. Motorul a funcționat timp de 1,5 minute, cu 60 kg. oxigen lichid și 1 kg. gaz lampant. Timp de trei ani, Oberth a activat la Medias, la arsenalul armatei. La Peenemunde, unde a activat mai târziu, au fost folosite câteva din ideile sale mai vechi (cum ar fi combinația oxigenului lichid cu alcoolul și răcirea regenerativă) și au fost utilizate la racheta V-2, înaintea venirii lui. În timpul șederii sale la Peenemunde, a avut relații conflictuale cu Gestapo-ul, motiv pentru care a vrut să se întoarcă în România. A colaborat cu marina italiană la dezvoltarea unor rachete antiaeriene, și cu armata SUA, în Huntsville-Alabama, la dezvoltarea unor rachete militare și civile.
Muzeul Aviației
În cinstea marelui om de știință, în 25 iunie 1994, a fost inaugurat, la Mediaș, Muzeul „Hermann Oberth“, cu ocazia aniversării a 100 de ani de la nașterea savantului. Tot atunci, la Sibiu și la Sighișoara au fost deschise puncte muzeistice, au fost redenumite piețe și străzi cu numele lui. În 2001, în fața clădirii memoriale „Hermann Oberth“ a fost instalată o rachetă și a fost dezvelit un bust al savantului. Muzeul este situat în Mediaș, pe strada Hermann Oberth nr. 23, în imobilul în care a locuit familia Oberth. Este structurat pe modul de expoziționale dedicate lui Conrad Haas, inventatorul primei rachete în trepte cu combustibil solid (Sibiu 1529), savantului Hermann Oberth, părintele zborurilor spațiale, precum și primului cosmonaut român, inginer Dumitru Prunariu. Muzeul cuprinde o serie de exponate tematice cum ar fi: costumul de antrenament de cosmonauţi, machete ale navetei spaţiale Buran, ale rachetelor V2 sau Saturn V. În sala audio-video se fac proiecții de filme documentare legate de istoria cuceririi spațiului cosmic de către om. Tot la Mediaș, Școala Gimnazială din curtea Bisericii Evanghelice „Sf. Margareta“ poartă numele marelui savant.
Racheta, simbolul Mediașului
Intrarea în municipiul Mediaș, dinspre Sighișoara, e străjuită de o rachetă uriașă. Monumentul atenționează vizitatorii că din municipiul de pe Târnava Mare a fost lansată prima rachetă cu combustibil lichid din lume, construită de savantul Hermann Oberth. Inițiativa a aparținut Clubului Rotary Mediaș. La ceremonia de dezvelire a monumentului a fost prezentă și Erna Oberth (foto), fiica marelui savant. „Este un moment deosebit care subliniază că, și pe aceste meleaguri, ca și în alte țări, memoria tatălui meu este cinstită, ceea ce mă onorează. Regele Carol al II-a l-a invitat pe tatăl meu și, în audiența de la București, i-a aprobat să facă primele experimentări și cercetări în continuare și să lanseze prima rachetă. Așa a reușit să confirme că ideile sunt transformabile în realitate“, a spus Erna Oberth.
Recunoaștere internațională
În semn de omagiu adus lui Hermann Oberth, o societate astronautică internațională, având membri din 25 de țări, îi poartă numele, iar Asociația Internațională de Propagare Hermann Oberth / Wernher von Braun acordă, în fiecare an și „Premiul Hermann Oberth“.
Din anul 1971 și în localitatea Feucht, unde s-a stabilit, a fost deschis Muzeul „Hermann Oberth“. Tot acolo se află și un monument ridicat în cinstea sa.
Universitățile din Berlin, Barcelona și Cluj i-au conferit titlul de Doctor Honoris Causa. Oberth a fost membru în peste 30 de societăți științifice și astronautice, primind, pentru îndelungata sa activitate, numeroase premii științifice.
La invitația Academiei, Hermann Oberth a vizitat România în anii 1972 și 1974, prilej cu care i-a fost decernat Ordinul Meritul Științific – clasa I. De asemenea, principala sa operă, „Căile navigației spațiale“, a fost tipărită, alături de o bogată biografie, apărând în limbile română și germană.
Prețuindu-i personalitatea și întreaga activitate științifică, la Muzeul Tehnic „Prof. ing. Dimitrie Leonida“ din București s-a deschis, în 1976, o secție de astronautică, în care sunt prezentate realizările și succesele sale tehnico-științifice.
