Povestea tramvaiului de Rășinari

Primăria Rășinari a redeschis linia de tramvai, pe 12 ianuarie, la șapte decenii de la prima ei inaugurare.

Tramvaiul va circula între Dumbrava Sibiului și Rășinari în scop turistic și cultural. Traseul, în lungime de 22 de kilometri dus-întors, este străbătut în aproximativ 30 de minute.

Încă de la începutul secolului XX, nevoile economice au determinat necesitatea construirii unei linii ferate Rășinari – Sibiu, idee aprobată in ședința Reprezentanței comunale din ziua de 1 decembrie 1910, condusă de primarul Iacob Ciucianu și notarul Mihai Jurcă, la care au fost invitați Coman Bratu, dr. Ioan Bucur, jurații Stan Maniu, Nicolae Lungu, Bucur Pinciu și Petre Vidrighin. Reprezentanța comunală a aprobat „înființarea unui drum de fier de la Sibiu la Rășinari”. Izbucnirea Primului Război Mondial, în vara anului 1914, a amânat împlinirea lui.

În 11 noiembrie 1921, a fost reluată discuția proiectului și aprobată realizarea lui, constituindu-se o comisie alcătuită din preotul Emilian Cioran (tatăl filosofului Emil Cioran), Iacob Ciucian, Stan Severin și Ioan Duca. La 10 decembrie 1921, s-a ținut o consfătuire lărgită, în prezența lui Octavian Goga, hotărându-se întocmirea unui memoriu către Ministerul Comunicațiilor, memoriu care a fost redactat și trimis la București chiar prin Octavian Goga. Direcția Căilor Ferate Particulare Cluj a Ministerului Comunicațiilor, în 16 februarie 1922, a transmis un răspuns prin care recomandă constituirea unei societăți pe acțiuni în care să intre și Societatea Tramvaielor Electrice Sibiu și face precizarea că statul nu poate livra gratuit șine și alte materiale.

Între anii 1922-1936 a urmat o lungă corespondență între Ministerul Comunicațiilor și reprezentanții comunei referitoare la costurile realizării proiectului. La 6 martie 1937, Consiliul comunal constată că realizarea liniei de tramvai, atât de dorită de întreaga comunitate, este imposibilă datorită costurilor mari, care se ridicau la suma de 21.000.000 lei, și se hotărăște căutarea de soluții financiare pentru demararea proiectului.

Comisia interimară a Rășinărenilor, prezidată de preotul Ioan Brote, în ședința din 5 februarie 1938, la care au participat Iacob Giurcoiu, Șerban Jianu, Ioan Vidrighin, Oprea Ștefănuță și Ioan Lungu, reafirmă hotărârea constituirii căii ferate normale între Rășinari și Sibiu și a trimis un memoriu lui Octavian Goga. Din păcate, izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial amână din nou realizarea tramvaiului.

În anul 1945 s-au reluat demersurile realizării tramvaiului, reprezentanții primăriei și-au susținut propunerea cu argumente de ordin economic (transport de persoane, materiale lemnos și piatră, produse alimentare din sat spre oraș, aprovizionarea comunei cu cereale), de interes militar (deservirea regimentelor 35 Artilerie și 7 Artilerie Grea, a depozitelor de muniții ale Corpului 6 armată) și turistic (vizitarea de către turiști a Mausoleului Andrei Șaguna).

În anul 1946 s-au început lucrările. Pentru realizarea proiectului, comuna a cerut un împrumut la Creditul Județean și Comunal și a primit sprijin din partea Ministerului Comunicațiilor. Locuitorii satului și-au adus contribuția la realizarea liniei, aceștia au prestat, în contul obligațiilor pentru drumuri, 5.549 zile de muncă. Muncitorii calificați au încasat salarii pentru 1.745 zile, fiind plătiți cu făină de porumb sau cereale (porumb, grâu), care se găseau extrem de greu în acei ani de secetă. Meșteri dulgheri și fierari și-au adus contribuția la realizarea liniei. Podurile Gociului și „Peste iaz” au fost construite de echipa condusă de Bucur Lungu, iar podul de lângă Cruce și podul Piuălor, de cea a lui Ioan Cruciat. Fierarii Țincu Ioan, Ioan Adam și Bucur Hoadrea au confecționat „papucii” metalici pentru piloți. Alături de rășinăreni, a lucrat un detașament din Regimentul 3 Căi Ferate, condus de locotenentul Străchinaru, satul asigurând cazare și hrană soldaților.

Linia de tramvai a fost inaugurată la 14 martie 1948. Pentru inaugurare, în sat s-au făcut pregătiri deosebite: casele au fost decorate cu ramuri de brad (din capul satului până la Căminul Cultural), au fost construite două arcuri de triumf și au fost arborate drapele. Un grup de 40 de călăreți și fanfara satului au făcut o primire impresionată oaspeților care au participat la eveniment. Multă vreme, tramvaiul a fost singura posibilitate de transport între Sibiu și Rășinari, atât pentru rășinăreni, cât și pentru turiștii veniți în zonă.

8 lei costă biletul de tramvai pentru adulți, iar copiii beneficiază de reducere 50%

Până în 2013, linia de tramvai a fost administrată de Primăria Sibiu, prin societatea de transport Tursib, care a renunțat la transportul de persoane pe ruta Sibiu – Rășinari cu tramvaiul din cauza costurilor mari și eficienței scăzute. A fost momentul când Klaus Iohannis, primarul de atunci al orașului Sibiu, și Bogdan Bucur, primarul comunei Rășinari, au semnat un acord prin care tramvaiul și linia de tramvai s-au întors acasă, la Rășinari. Au urmat, din 2014, lucrări de reabilitare a liniei, schimbarea stâlpilor și a cablului electric și achiziționarea unui nou tramvai din Austria, cu 54 de locuri, care a costat aproximativ 6.000 de euro.

„Un tramvai numit Popescu” / foto: Scott Eastman

Teatru în tramvai

Tramvaiul a mai circulat între Sibiu și Rășinari, în cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu. Spectacolele jucate în tramvai au fost „Un tramvai numit Popescu“ și „Ispita lui Cioran“, în regia lui Gabriel Pinte.


Participă la discuție!

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*