Culoarea este cel mai vizibil element component al faţadei şi esenţial în percepţia vizuală şi împreună cu volumeria este un factor generator al imaginii urbane, important şi esenţial pentru ambianţa centrului istoric.
De aceea intervenţiile asupra faţadelor, mai ales în Centrul istoric al Sibiului – sit de valoare naţională şi care se află pe Lista indicativă a Patrimoniului Mondial UNESCO, nu ar trebui să se facă în mare grabă şi după gustul şi culoarea preferată a unor persoane nespecializate sau a proprietarilor.
Centrul istoric al Sibiului cuprinde o mare varietate de clădiri, construite în diverse epoci şi stiluri, iar configuraţia culorii este tipică fiecărei perioade istorice. Coloristica iniţială a stat întotdeauna în strânsă legătură cu factorii istorici, ai stilului arhitectural, ai imaginii clădirii în aspectul străzii sau a pigmenţilor aflaţi la dispoziţie.
Locuirea în centrul istoric este un privilegiu, dar implică şi obligaţia păstrării şi transmiterii valorilor de patrimoniu.
Considerăm că prevenirea distrugerii fondului construit trebuie să primeze în faţa sancţiunilor. Cu aceste măsuri radicale de amendare fără avertismente şi termene rezonabile de reabilitare a faţadelor, Primăria Municipiului Sibiu a eliminat orice şansă a Centrului istoric Sibiu de a fi inclus în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
„Viaţa” monumentelor istorice se calculează pe termen lung, astfel încât perspectiva conservării, reabilitării şi restaurării faţadelor ar trebui să depăşească orizontul „summit”-ului din primăvara anului 2019.
Înainte de amendarea locuitorilor considerăm că Primăria Municipiului Sibiu ar fi trebuit să întocmească un Regulament local de arhitectură şi estetică urbană, care să cuprindă un studiu cromatic, aşa cum au anumite oraşe din România care doresc să protejeze patrimoniul local şi naţional şi să aibă un compartiment specializat care să gestioneze această problemă. Datorită amenzilor aplicate de Primăria Municipiului Sibiu s-a generat o reacţie de frică, asociată cu graba, astfel încât lucrările la faţade se desfăşoară de multe ori fără un proiect şi fără asistenţă de specialitate, neprofesional, cu rezultate mai mult decât discutabile şi cu pierderea unor informaţii importante în ceea ce priveşte adevărul istoric privind cromatica şi tratarea arhitecturală a faţadelor. Alături de o gamă cromatică stridentă, neconformă cu caracteristicile iniţiale ale faţadelor, consemnăm lucrări ireversibile, grave, înlocuiri de tâmplării cu altele din materiale şi conformaţii necorespunzătoare, deteriorarea unor elemente decorative şi decaparea de tencuieli care, în unele cazuri pot păstra sub stratul vizibil, straturi mai vechi cu decoraţii valoroase. Este cazul unor clădiri unde au apărut asemenea decoraţii – str. Movilei, nr. 2, str. Turnului, nr. 7, str. 9 Mai, nr. 22, str. Faurului, nr. 6, str. Turnului, nr. 6, str. Tipografilor, nr. 12 şi multe altele, unde sub stratul actual de tencuieli şi zugrăveli sunt vizibile zone cu decoraţii pictate din perioada gotică şi Renaştere. Intervenţiile brutale asupra acestor clădiri şi a altora, susceptibile de a ascunde asemenea decoraţii conduc la pierderi inestimabile.
Pe de altă parte, multe clădiri prezintă deficienţe structurale atât la nivelul zidăriei cât şi al acoperişului, care ar trebui să constituie prioritatea intervenţiilor. Lucrările care se fac în perioadele cu temperaturi scăzute sau cu materiale necorespunzătoare (tencuieli cu ciment sau placaje), pot produce mai mult rău decât bine şi în mod sigur nu sunt durabile.
Un alt element de care nu se ţine cont este lipsa unor firme cu personal specializat şi cu experienţă pozitivă în intervenţii asupra monumentelor istorice şi a clădirilor cu valoare arhitecturală şi istorică.
Emiterea unor certificate de urbanism pentru „lucrări în regim de urgenţă” invocând art. 11, alin. 16 din Legea 50/1991, nu este justificat pentru toate clădirile din centrul istoric. Acele clădiri care reprezentau un real pericol public trebuiau inventariate şi luate măsuri de urgenţă în vederea protejării pietonilor prin realizarea unor construcţii provizorii (aşa cum s-a procedat la imobilul din str. Mitropoliei, nr. 7) şi nu încurajarea unor lucrări fără o documentaţie în prealabil, cu elaborarea acesteia după terminarea lucrărilor. Ne întrebăm retoric cum se poate întocmi o documentaţie după ce s-au distrus elementele constitutive ale faţadelor şi informaţiile necesare în vederea stabilirii cromaticii? Tot în art. 16 al Legii 50 se specifică clar în ce constau lucrările de primă urgenţă şi anume: „sprijiniri ale elementelor structurale / nestructurale avariate, demolări parţiale şi consolidări la structura de rezistenţă, obligatorii în cazuri de avarii, accidente tehnice, calamităţi ori alte evenimente cu caracter excepţional”.
Aşa cum am mai specificat în adresele emise de Direcţia Judeţeană pentru Cultură Sibiu (D.J.C. Sibiu) şi conform Regulamentului Local de Urbanism aferent P.U.G. Sibiu este necesară respectarea următoarelor condiţii:
– pentru determinarea culorii istorice a zugrăvelii faţadei este necesară o investigaţie de specialitate a straturilor de zugrăveală, respectiv tencuială. Înaintea începerii lucrărilor de reabilitare este necesară alcătuirea unui inventar fotografic al tuturor elementelor originale valoroase istoric şi arhitectural. În cadrul documentaţiei de proiectare se va propune un concept cromatic, ce va respecta atât cromatica istorică cât şi a clădirilor învecinate, propunere ce va fi suspuă avizării D.J.C. Sibiu;
– în vederea selectării concrete a nuanţelor, este necesară efectuarea unor probe de culoare pentru zugrăveală de dimensiuni corespunzătoare la faţadă;
– ferestrele originale se vor conserva, reabilita şi restaura, iar cele din pvc şi aluminiu vor fi înlocuite cu altele din lemn cu geometria şi secţiunile identice cu cele iniţiale, inclusiv cu modul de deschidere;
– pentru repararea faţadelor, foarte importantă este compatibilitatea materialelor folosite cu cele existente şi menţinerea structurii de tencuială;
– faţada va fi tratată unitar. Este strict interzisă zugrăvirea parţială a faţadei;
– în unele cazuri cromatica existentă nu este adecvată şi trebuie schimbată;
– parterul unor clădiri care a suferit transformări neadecvate trebuie remediat cu ocazia rezugrăvirii faţadei;
– în cazul monumentelor istorice este obligatorie cercetarea amănunţită din punct de vedere tehnic a substanţei construite originale şi analizarea elementelor stilistice şi de plastică arhitecturală. Reconstituirea aspectului istoric al faţadei, se va realiza pe bază de material iconografic de epocă, în sensul reîntregirii ei cu detaliile de arhitectură şi de decoraţie dispărute.
Intervenţiile neadecvate sau neavizate la faţade, ulterioare primului val de amenzi, au fost constatate de inspectorii D.J.C. Sibiu, care fără să aplice sancţiuni, au încercat permanent să ajute beneficiarii să întocmească documentaţii adecvate sau să limiteze intervenţiile nocive. Bineînţeles că avizarea retroactivă nu este posibilă legal în această etapă.
În ultimul an ne-am oferit disponibilitatea pentru o colaborare în beneficiul oraşului, al păstrării valorilor de patrimoniu imobil, punct de atracţie pentru vizitatori şi una dintre cauzele prosperităţii economice. Direcţia Judeţeană pentru Cultură Sibiu încearcă să ajute proprietarii clădirilor oferind consultanţă de specialitate, dar numărul persoanelor angajate nu pot face faţă la numărul mare de şantiere.
Dorim să menţionăm că obţinerea avizului D.J.C. Sibiu durează mai puţin decât termenul legal dacă documentaţia cuprinde toate elementele necesare şi dacă respectă regulamentul de urbanism.
Sperăm la un răspuns instituţional, cetăţenesc şi profesional pe măsură, de vreme ce D.J.C. Sibiu a susţinut TOATE proiectele de restaurare şi punere în valoare a patrimoniului cultural iniţiate de autorităţile locale.
Sperăm într-o bună colaborare şi înţelegere din partea primăriei, a firmelor executante şi ale proprietarilor pentru protejarea patrimoniului sibian.
