Radiografia unor alegeri cu cântec: Banii, faima sau funcțiile pe care le-au ocupat de-a lungul anilor nu au fost suficiente pentru a le asigura succesul unor candidați cu pretenții

Noua hartă politică a județului Sibiu consemnează câteva premiere în istoria democrației locale. Pe fondul unei prezențe scăzute la vot, „guvernarea“ liberală marchează fiecare metru pătrat al județului, pentru prima dată, prin majoritatea obținută în Consiliul Județean, Consiliile Locale și două treimi dintre primari.

Forumul German pare să-și fi consumat „benzina“: și-a păstrat cu greu Primăria Sibiu, însă nu mai deține majoritatea în Consiliul Local, și-a pierdut puterea de decizie în Consiliul Județean și a luat bătaie în tot județul. În peisajul politic local, USR PLUS și-a stabilit un picior de pod prin câștigarea unei primării și a unui număr important de consilieri locali și județeni. Dacă majoritatea primarilor în funcție au reușit să-și păstreze mandatele, alții au încercat să producă surprize, mizând pe notorietatea proprie, dar s-au cam făcut de rușine. Alegerile locale din 27 septembrie au înregistrat și o bătălie la sânge, unde un singur vot a făcut diferența între câștigător și perdant. Vechile practici nu au lipsit nici la noile alegeri, iar cei răniți în orgoliu au dat vina pe proceduri și au solicitat reluarea scrutinului. „Distracția“ este departe de a se fi încheiat: jocurile de culise abia încep!

 

În județul Sibiu s-au prezentat la urne 163.170 de votanți, adică 42,57 % dintre cei înscriși pe listele electorale, în condițiile în care participarea la nivel național a fost de 46,02 %. Așadar, frica de coronavirus, nepăsarea sau programele electorale neinteresante ale candidaților i-au determinat pe sibieni să ocolească secțiile de votare.

 

Primarul celor 14%

 

În cele 106 secții de votare din municipiul Sibiu și stațiunea Păltiniș și-au exercitat dreptul cetățenesc 48.257 de persoane, respectiv puțin peste 34 %. Datele provizorii oferite de Biroul Electoral Județean și numărătorile paralele ale partidelor arată că, dintre aceștia, 20.425 au mers pe mâna edilului-șef Astrid Fodor. Prin urmare, Forumul German și-a păstrat fotoliul de primar al Sibiului cu susținerea a doar 14,56 % dintre alegători. În ciuda unei campanii asidue, propunerea liberalilor pentru fotoliul de primar, Adrian Bibu, a întrunit doar 14.773 de voturi. Pe locul 3, la mare distanță, s-a situat Raul Apostoiu, candidatul USR PLUS (4.862 voturi), urmat de Cătălin Stanciu, de la PSD, cu 3.769 voturi.

Recordul negativ de implicare s-a înregistrat și la Cisnădie, unde primarul în funcție, Gheorghe Huja (PNL), a adunat 2.626 voturi din totalul de 19.739 alegători înscriși în listele electorale și i-a fost suficient pentru a conduce destinele orașului și în următorii patru ani.

 

43 din 64

 

PNL Sibiu a câștigat 43 primării din județul Sibiu, cu nouă mai multe decât conducea în mandatul precedent. „Am câștigat administrații care vor avea de rezolvat probleme serioase, dar alături de care se vor afla toți liberalii, colegii din Consiliul Județean, din Guvernul României, toți primarii cu experiență ai  județului. PNL Sibiu a câștigat primăriile Mediaș, Agnita, Avrig, Cisnădie, Copșa Mică, Miercurea Sibiului, Ocna Sibiului, Săliște, Tălmaciu, Alma, Arpașu de Jos, Ațel, Axente Sever, Bîrghiș, Bazna, Biertan, Blăjel, Boița, Brădeni, Brateiu, Bruiu, Cristian, Dârlos, Gura Râului, Jina, Ludoș, Marpod, Moșna, Orlat, Păuca, Porumbacu de Jos, Cârța, Racovița, Rășinari, Râu Sadului, Sadu, Șeica Mare, Șeica Mică, Șelimbăr, Slimnic, Șura Mare, Șura Mică, Tilișca“, a enumerat Raluca Turcan.

 

Intrări/ieșiri

 

Pentru prima oară în cele trei decenii post-decebriste, PNL a ajuns să dispună de majoritatea absolută în Consiliul Județean Sibiu. Își va impune proiectele prin votul a 18 consilieri din totalul de 32, cu 5 mai mulți decât în legislatura anterioară. Nou intrați în Legislativul județean sunt cei patru reprezentanți ai Alianței USR PLUS: Claudiu Mureșan, Ruxandra Cibu Deaconu, Adrian Echert și Anca Mălaiu. Forumul German a pierdut trei mandate și va avea doar cinci consilieri județeni, la egalitate cu PSD. Marii perdanți sunt, totuși, social-democrații, care în 2016-2020 au avut 12 mandate în CJ Sibiu.

Consiliul Local Sibiu, altădată mașina de vot impecabilă a primarului, este de acum dominat de PNL. Pentru prima dată în ultimii 16 ani, în componența Consiliului Local se află patru formațiuni politice, în dauna FDGR, care va avea doar 8 din cele 23 de fotolii în perioada 2020-2024. PSD scade de la 6 la 2 mandate, în timp ce PNL și-a sporit consistent reprezentarea de la 5 la 9 mandate și va reclama cel puțin un post de viceprimar. Nou veniți sunt cei patru consilieri de la USR PLUS. Dacă nu vor interveni retrageri de pe listele de candidați depuse inițial de partide, noul Consiliu Local va arăta astfel: PNL – Adrian Bibu, Tiberiu Drăgan, Alexandru Dumbravă, Corina Dăncilă, Vicențiu Săceleanu, Ciprian Fulea, Monica Munteanu, Adrian Vlașcu și Răzvan Pop; FDGR – Corina Bokor, Zeno Pinter, Helmut Lerner, Bianke Grecu, Paul Constantin Mezei, Wolfgang-Alexander Guib, Paul Kuttesch, Sara Konnerth; USR PLUS – Diana Mureșan, Raul Apostoiu, Ionuț Ghișe, Laurențiu Theodoru; PSD – Cătălin Stanciu, Alexandru Popa.

„Vom reprezenta în Consiliul Local Sibiu, așa cum am făcut în toate situațiile, interesul public. Am primit misiunea de a veghea de mai îndeaproape ca oricând la bunul mers al administrației sibiene. Adrian Bibu a obținut un rezultat care, chiar dacă nu îl instalează în funcția de primar, îl califică drept câștigător. Este cel mai bun scor electoral al PNL Sibiu la alegerile locale din ultimii 20 de ani“, jubilează Raluca Turcan, președintele PNL Sibiu.

O altă mare surpriză s-a înregistrat și la Mediaș, unde, pentru prima oară după Revoluție, UDMR nu este reprezentat în Consiliul Local, deși comunitatea maghiară are o proporție semnificativă în rândul populației locale. Și în municipiul din nordul județului, PNL a obținut o victorie zdrobitoare: primarul Gheorghe Roman a fost reconfirmat cu aproape 74%, iar în Consiliu are o majoritate relaxată, după ce PNL a obținut 61,10 %, PSD – 11,10%, iar USR-PLUS, 9,85%.

Primii pași ai USR PLUS în administrația locală în județul Sibiu au fost făcuți prin câștigarea Primăriei Micăsasa și a unui număr de 4 consilieri județeni și 61 de consilieri locali. Tonul l-au dat localitățile limitrofe Sibiului: USR PLUS a obținut câte 6 mandate în Consiliile Locale din Cisnădie și Șelimbăr, precum și câte 2 la Cristian și Șura Mare.

Singurul candidat care a reușit să-și câștige încrederea comunităților fără susținerea unei mașinării de partid este Ioan-Florin Barbu, ales primar al comunei Apoldu de Jos. De profesie technician silvic, Ioan Barbu are 46 ani și a făcut parte din PSD până în primăvara acestui an.

Primari pe viață

 

Câțiva primari în funcție au întâmpinat cu zâmbetul pe buze ziua de 27 septembrie. Singura lor incertitudine era procentul cu care urmează să defileze spre un nou mandate. La Păuca, primar din 1996 este liberalul Niculae Dancu și de data aceasta și-a adjudecat toate cele 819 voturi valabil exprimate. Procentajul maxim l-a avut și Marius Urian (PSD) care începe al treilea mandat la Primăria Șeica Mică. La categoria „primar pe viață“ se încadrează și Maria Greavu, prin care PSD a repurtat o victorie previzibilă la Loamneș, după ce a întrunit 984 din cele 1.319 sufragii valabile. În topul primarilor de succes se înscrie și social-democratul Nicolae Lazăr, de la Hoghilag, pentru care s-au numărat 847 din cele 1.006 voturi valide.

 

Femei la butoane

 

Județul Sibiu va fi condus de femei și în noua legislatură, după ce Daniela Cîmpean și Astrid Fodor și-au consolidat pozițiile-cheie. Dacă Fodor a avut ceva emoții, pe bună dreptate, candidata PNL pentru șefia județului practic nu a avut concurență redutabilă. Datele preliminare după numărarea voturilor în 53 din cele 64 circumscripții electorale indică victoria lui Cîmpean cu 51,52 % din cele 16.197 voturi valabil exprimate. „Este un rezultat previzibil, construit nu în două luni de campanie, ci în patru ani de muncă serioasă.  Concret, este un rezultat care, în cifre, ne demonstrează o creștere semnificativă față de acum patru ani, justificată de fiecare proiect dus la bun sfârșit, de fiecare moment petrecut între oameni, de fiecare lucru bun făcut de Daniela Cîmpean și echipa PNL pentru comunitate“, a comentat Turcan.

Mai departe de reședința de județ, femeile s-au impus în doar două administrații locale. Este vorba despre Loamneș, unde „eterna“ Maria Greavu a câștigat din nou fără probleme, și Racovița, unde PNL are cel mai tânăr primar în persoana Andreei Voicu, până de curând consilier al vicepremierului Raluca Turcan. „Andreea Voicu are toată susținerea mea. Pentru orice proiect pe care îl va avea pentru dezvoltarea comunei, va avea mereu ușa deschisă la guvern, va primi susținere pentru investiții în comună”, a promis primul ministru Ludovic Orban în campania electorală. Pentru Andreea Voicu, accesarea fondurilor nerambursabile este o prioritate în dezvoltarea comunei. „Îmi doresc din suflet să avem apă la robinete, drumuri reabilitate, o şcoală performantă cu un program after school, o grădiniţă cu program prelungit, locuri de joacă pentru copii, parcuri pentru tineret şi ambele dispensare modernizate. Şi o să le avem! Am discutat cu ministrul Fondurilor Europene, dl. Marcel Boloş, despre proiectele necesare pentru dezvoltarea comunei prin fonduri europene şi axele de finanţare din noul ciclu financiar 2021-2027. Şi i-am spus ţinta mea cea mare: să facem din Racoviţa comuna cu cele mai multe fonduri europene accesate din judeţ, iar pe dl. ministru şi întreaga echipă de profesionişti din minister, partenerii noştri! Accesarea fondurilor europene este cea mai mare oportunitate acordată de Uniunea Europeană pentru a ne dezvolta şi a ajunge la nivelul comunelor europene”, a menționat Voicu.

 

Rezultate rușinoase

 

Banii, faima sau funcțiile pe care le-au ocupat de-a lungul anilor nu au fost suficiente pentru a le asigura succesul unor candidați cu pretenții la fotolii de primari, consilieri sau președinte al Consiliului Județean. Autointitulatul rege al romilor, Dorin Cioabă, strigă „hoții“ și cere socoteală Biroului Electoral Județean, după ce a strâns o zestre de 80 de voturi pentru candidatura sa la postul de primar al Sibiului. El pune eșecul pe seama faptului că asul de treflă, sigla Asociației Partida Romilor Pro Europa, nu a fost tipărit pe buletinul de vot și asta i-ar fi indus în eroare pe electorii neștiutori de carte. Tot cu mari așteptări s-a înscris în cursa electorală pentru președinția Consiliului Județean, din partea ALDE, și colonelul Cosmin Balcu, proaspăt pensionat de la comanda Inspectoratului pentru Situații de Urgență al județului Sibiu. Gradul nu i-a impresionat decât pe 1,76 % dintre alegători, dacă dăm crezare datelor parțiale centralizate la nivelul județului. Sigla ALDE i-a purtat ghinion și avocatului Horațiu Marin, fost subprefect, care a țintit Primăria Sibiu fără a ține seama de previziunile caselor de pariuri și s-a ales cu 768 de voturi. PMP a încercat să-i ia scaunul de sub fustă Danielei Cîmpean cu Adela Muntean, fost prefect și fost secretar al comunei Roșia, însă nu a întrunit decât 8,18 % dintre opțiunile sibienilor. Cu multă experiență utilă și plăcută s-a ales și Gabriel Tischer, președintele Consiliului de Administrație al Aeroportului Internațional Sibiu, deși era considerat asul din mânca Forumului German pentru conducerea Consiliului Județean. Până și președintele Klaus Iohannis și-a arătat susținerea deschisă pentru Tischer, prin participarea la două „ședințe foto“ în Piața Mare, dar asta n-a mai contat prea mult. Printre micii-mari perdanți trebuie să îi amintim și pe Alexandru Tomașevschi (Pro România), fostul director al Registrului Comerțului, care și-a dorit să fie primar și n-a convins decât 536 de votanți, și fostul deputat Ioan Axente (Partidul Neamul Românesc), a cărui candidatură la Primăria Sibiu i-a adus 296 de voturi.

 

Pe viață și pe moarte

 

Cea mai dură luptă pentru un fotoliu de primar i-a fost dat să o poarte nonconformistului primar PSD de la Cârța, Cristin Magheru, după 20 de ani în funcție. Acesta a pierdut la doar 6 voturi distanță în favoarea liberalului Daniel Cândulețiu, după șase numărări și renumărări ale buletinelor de vot, diferența la un moment dat fiind de un singur vot. Scorul final a fost 300 la 294.

O situație-limită s-a înregistrat în noaptea alegerilor și în comuna Laslea. Din cauza unei pene de curent, comisia electorală a secției nr. 282 a fost nevoită să numere voturile la lumina lanternei.

 

A fi sau a nu fi?

 

Veșnic nemulțumiți de proceduri, frații Ștefan și Lucian Zară, candidați pentru președinția CJ Sibiu, respectiv Primăria Sibiu din partea Blocului Unității Naționale (BUN), constestă alegerile locale și își doresc reluarea scrutinului în municipiul Sibiu, orașul Cisnădie și Comuna Șelimbăr. BUN Sibiu a bombardat BEJ cu peste 100 de sesizări legate de afișajul electoral, sustragere de voturi, abuz în serviciu, bani oferiți pentru voturi, buletine de vot ștampilate înainte de votare și multe altele. „Blocul Unității Naționale a lăsat următorul mesaj spre Biroul Electoral Județean Sibiu: vă rugăm urgent luarea măsurilor legale privind desfășurarea campaniei electorale pentru toți competitori electorali! Din punctul meu de vedere neluarea măsurilor legale pentru preîntâmpinarea fraudei electorale a PNL de către Biroul Electoral Județean Sibiu și a Birourilor de circumscripție din Județul Sibiu, Din cele menționate mai sus rezultă o intenție directă a Biroul electoral Județean Sibiu la fraudarea alegerilor de PNL în Județul Sibiu! În baza principiului disponibilității Blocul Unității Naționale cere Biroului Electoral Central: 1. Anularea alegerilor în Municipiul Sibiu, Oraș Cisnădie și Comuna Șelimbăr pentru fraudă electorală în temeiul legi 115/2015 art. 39 teza 1 litera h! 2. Anularea listei electorale a PNL la nivelul Municipiului Sibiu, Orașului Cisnădie, Comunei Șelimbăr și a celorlalte Orașe și Comune din Județul Sibiu pentru fraudă electorală în temeiul legi 115/2015 art. 39 teza 1 litera h!“, se arată într-un comunicat al lui Ioan-Ștefan Zară, vicepreședinte la nivel național al formațiunii. Datele oferite de BEJ Sibiu după centralizarea a 53 din cele 64 de circumscripții îl cotează pe Ștefan Zară cu 0,3% dintre voturi pentru șefia CJ. Nici fratele său nu a avut prea mare priză la public – votanții săi ar încăpea cu puțin efort într-un autobuz.

 

Jocuri de culise

 

Alegerile locale s-au încheiat, însă negocierile politice sunt în toi! Bine instalați la conducerea județului, liberalii par să nu mai aibă nevoie de alianțe pentru a-și impune relaxați voința. Doar câteva situații prevăzute de lege în care este nevoie de pronunțarea unei majorități de două treimi în legislativ ar putea ridica provocări celor de la PNL. Cu toate acestea, municipiul Sibiu rămâne o „nucă tare“ datorită realegerii primarului Astrid Fodor, în contextul în care celor de la Forumul German le place să-și păstreze opțiunile deschise pentru colaborări post-electorale. În mod tradițional, în ultimele două decenii, primarul a oferit un post de viceprimar PNL-ului și a păstrat unul pentru FDGR.

Astăzi, îmbătați de succesul total repurtat în reședința de județ, nu este exclus ca liberalii să revendice ambele poziții la stânga și la dreapta primarului, prin care să-și promoveze proiectele și să-și maximizeze șansele de a câștiga Primăria în 2024. Unul dintre aceștia va fi, cu sau fără voia primarului, belicosul Adrian Bibu. „Sibiul are începând de astăzi un nou primar! Unul care, chiar dacă poartă același nume, îmi place să cred că a înțeles, privind rezultatele din Consiliul Local, ce schimbări trebuie să facă pentru a deveni mai bun. Aceasta este, prieteni, contribuția noastră la următorii patru ani: un primar mai bun decât până acum! Votul pentru Consiliul Local ne dă forța de a veghea ca toate cele de mai sus să se întâmple“, afirmă Bibu.

Pe de altă parte, Fodor joacă tare și le sugerează liberalilor că USR poate fi un partener la fel de bun pentru Executiv, punând paie pe foc în alianța neoficială care a funcționat „ceas“ în Capitală. „Primele mulțumiri aș vrea să le adresez sibienilor, care au înțeles că împreună avem cele mai bune șanse pentru a duce la bun sfârșit proiectele pe care le-am propus în această campanie, precum și cele care deja sunt în curs de derulare. Vă mulțumesc pentru sprijin și vă asigur că vom depune toate eforturile pentru a ne atinge ținta. Apoi, aș vrea să mulțumesc echipei FDGR, care s-a mobilizat în jurul acestor proiecte și idei de dezvoltare, sunt convinsă că rezultatele nu vor întârzia să apară. Felicit ceilalți contracandidați, sunt idei bune în programele lor electorale și asigur toate forțele politice locale că suntem deschiși la orice colaborare ce pune Sibiul și sibienii pe primul loc“, au fost primele cuvinte ale edilului-șef.

ASTRID FODOR, primar: „Urmează patru ani dificili, criză economică ne dă târcoale, bugetul orașului va trebui administrat cu chibzuință, însă sunt convinsă că vom reuși împreună să ducem la bun sfârșit toate proiectele pe care ni le-am propus și asumat.“

GABRIEL TISCHER, candidat: „Partea cea mai valoroasă a unei experiențe se află în lecțiile pe care le deprinzi la finalul ei. Personal, mi-am întărit convingerea că acolo unde este implicare, devotament și bună credință, așa cum am afirmat și la începutul campaniei electorale, nu există eșec. Nu consider că a fost o luptă care s-a soldat cu învingători și învinși, ci începutul unui parteneriat pentru comunitate, care trebuie să transforme în realitate așteptările celor care au votat cu inima. Cu siguranță, ceea ce a contat în opțiunea alegătorilor noștri a fost onestitatea, spiritul de echipă, modul de a face o politică a bunului simț, dedicată cetățenilor. Le mulțumesc pentru încrederea pe care ne-au acordat-o și îi asigur de faptul că în tot ceea ce vom face, vom pune cetățenii și comunitatea pe primul loc. Tuturor celor care au câștigat alegerile le doresc mult succes! Sunt foarte multe de făcut pentru creșterea calității vieții în județul nostru, iar așteptările cetățenilor sunt foarte mari!“

HORAȚIU MARIN, candidat: „Nu pot să nu fiu dezamăgit de absenteismul mare de votanți și la fel nu pot să înțeleg pretențiile pe care le avem de la aleșii locali, dar comoditatea unor cetățeni de a nu vota, implicit de a nu exista un interes sau apreciere față de efortul depus de cei care aleg să se implice. Acelor absenți le transmit că această indolență va fi și o consecință a eventualelor nemulțumiri pe care, în general, tot cei care absentează, le reclamă.“

Mihai COLIBABA

Dana MUNTEANU

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*