Război de fațadă

Cel mai german oraș din România trăiește paradoxul dublei sale identități: vrea să facă totul perfect, dar lasă pe mâine.

În centrul istoric al Sibiului se construiește haotic. A ajuns s-o spună Valentin Delcă, șeful Direcției pentru Cultură. Întreținerea caselor-monument istoric este prilej de gâlceavă fără rost între Direcția Județeană pentru Cultură (DJC), Primărie și proprietarii de imobile. Instituția care ar trebui să apere patrimoniul se plânge de lipsă de personal, autoritățile locale se cramponează de legislație și de mentalitatea sibienilor. Singurii care nu pot fugi de responsabilitate sunt locuitorii din centru: amenda îi pândește dacă își reabilitează casele cum îi taie capul, dar și dacă nu le repară deloc.

„Volumul de lucru al DJC Sibiu s-a dublat în anul 2018 față de 2017, ceea ce oferă indicatori despre creșterea numărului de șantiere în zona de protecție a monumentelor istorice sau în zonele construite protejate. În acest timp, personalul de specialitate s-a diminuat cu 30 la sută“, susține directorul executiv Valentin Delcă.

„Atentat“ la excedentul bugetar

Municipalitatea ar trebui să realizeze un Plan Urbanistic Zonal pentru Construcţii Protejate și să-i ajute pe proprietarii imobilelor să plătească reabilitarea cu bani din excedentul bugetar, a mai afirmat Delcă. „Din dorinţa de a proteja clădirile cu valoare de patrimoniu din Sibiu şi pentru o mai bună informare privind abordarea corectă a măsurilor de intervenţie asupra clădirilor – cromatică, detalii, componente artistice, tâmplării etc. -, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Sibiu a organizat în data de 12 iunie o întâlnire între arhitecţi şi specialişti în domeniu şi proprietarii imobilelor din centrul istoric Sibiu. DJC Sibiu organizează periodic controale, monitorizări și întâlniri cu arhitecți, reprezentanți ai autorităților publice și proprietari de monumente istorice. Prezintă şi intervenţii negative asupra faţadelor din centrul istoric, culori nepotrivite, nuanţe puternice, fragmentarea culorilor, unde se pot pune în evidenţă mai multe straturi istorice. De asemenea, DJC Sibiu a semnalat problemele centrului istoric Sibiu, unde construirea haotică şi blocajele în dezvoltarea imobiliară se datorează în primul rând lipsei unui Plan Urbanistic Zonal pentru Construcţii Protejate pe care ar trebui să îl elaboreze Primăria Sibiu şi care de ani buni nu se realizează. Este de menţionat că prin implicarea activă a proprietarilor în reabilitarea propriei clădiri s-ar realiza cu adevărat o conştientizare şi o responsabilizare sustenabilă asupra valorii patrimoniului din centrul istoric, în special a celor mai periclitate elemente: tâmplăriile istorice. Unele lucrări uşoare de reabilitare ar putea fi efectuate chiar de către localnici sub îndrumarea personalului specializat. Autoritățile locale din județul și municipiul Sibiu ar putea să vină în sprijinul financiar al propriilor cetăţeni în condiţiile existenţei unui excedent bugetar, dincolo de amendarea acestora pentru neîntreţinerea faţadelor, o atitudine care a favorizat mai degrabă efectuarea lucrărilor neadecvate şi neautorizate din partea proprietarilor“, acuză Valentin Delcă.

Primăria aruncă „pisica moartă“ în curtea proprietarilor

Corina Bokor

Conducerea Primăriei nu exclude posibilitatea de a subvenționa aceste reabilitări de la bugetul local, dar găsește mai degrabă motive pentru care să mai aștepte. „În primul rând, pentru asta ar trebui să avem un regulament care încă nu există și nu este nici ușor să pui pe picioare un regulament. Trebuie să ai în vedere diverse legi. În plus de asta, în momentul în care am avea un regulament și am avea niște fonduri, trebuie eșalonat, un program multianual stabilit, nu poți să zici că prevăd o sumă mare ca să prind cât mai multe sau toate clădirile. Pe lângă aceste fonduri care ar trebui prinse în buget, apare partea sensibilă a omului. Trebuie să obținem de la toți care locuiesc într-un condominiu să-și dea acceptul. Nu poate fi nimic remediat fără un accept al tuturor. Pe de altă parte, unii au bani, unii n-au bani și atunci va fi cu atât mai întârziată punerea în aplicare a acestui regulament. Deci totul ține de factorul uman“, ne-a declarat viceprimarul Corina Bokor.


Mihai COLIBABA

Participă la discuție!

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

WhatsApp chat