România este unul dintre cei mai mari POLUATORI din UE

În intervalul 2015-2016, România, Polonia, Spania şi Marea Britanie au avut cea mai mare reducere a emisiilor de oxizi de sulf (SOx), cea mai mare parte a acestei scăderi având loc în sectorul energetic, se arată într-un raport al Agenţiei Europene de Mediu.

Cu toate acestea, România are, în continuare, al şaselea cel mai mare nivel de emisii de oxizi de sulf din Uniunea Europeană, după cel al Poloniei, Marii Britanii, Spaniei, Franţei şi Germaniei. Oxizii de sulf sunt obţinuţi preponderent prin producția şi distribuţia energetică (51%) sau în urma utilizării energiei în activităţi industriale (20%).

România are, de asemenea, şi al 11-lea cel mai mare nivel al emisiilor de oxizi de nitrogen (NOx) – în scădere – care contribuie la formarea smogului şi a ploilor acide. Împreună cu dioxidul de sulf (SO2), oxizii de nitrogen formează un poluant rezultat în urma utilizării autovehiculelor, a producţiei industriale sau a producţiei de energie, informează agenția Mediafax, preluată de Monitorul de Cluj.

În privinţa emisiilor de amoniu (NH3) – rezultaţi în urma activităţii agricole -, România se află pe locul şase în Uniunea Europeană, la mare distanţă de Franţa, Germania, Marea Britanie, Polonia şi Spania.

România este, de asemenea, şi al şaptelea contributor la emisiile de compuşi organici volatili fără metan (NMVOC) din UE. Aceştia sunt rezultaţi preponderent în urma activităţii industriale şi conţin elemente precum etanolul, benzolul, formaldehida sau ciclohexanul – toţi fiind toxici pentru oameni.

România are şi al treilea nivel al poluării cu dioxid de sulf (SO2), al şaptelea nivel al poluării cu pulberi în suspensie (TSP), al şaselea de monoxid de carbon (CO), al 11-lea nivel de plumb (Pb), al şaptelea de cadmium (Cd) sau al noulea nivel al poluării cu mercur (Hg). Aceşti compuşi sunt rezultaţi în urma unor activităţi precum producţia, distribuţia sau utilizarea energiei, procese industriale, consum casnic sau comercial, transport, din deşeuri sau activitatea agricolă. Proporţiile diferă, însă, de la un compus la altul, mai arată datele Agenţiei Europene de Mediu.

Participă la discuție!

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

WhatsApp chat