România și prefacerile ei istorice – într-o expoziție demnă de Centenar, la Biblioteca ASTRA

La Biblioteca Județeană ASTRA poate fi vizitată expoziția cartografică “Județul Sibiu – 50 de ani de la ultima reorganizare administrativă a României, în contextul a 100 de ani de administrație românească în Transilvania”.

Vernisajul expoziției a avut loc ieri după-amiază, la exact 50 de ani de la intrarea în vigoare a decretului care consfințește actuala împărțire a țării în județe. Au fost prezenți la eveniment Christine Manta Klemens, vicepreședintele Consiliului Județean Sibiu, deputatul liberal Nicolae Neagu, precum și numeroși primari din localitățile sibiene.

Consiliul Județean Sibiu, Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu, în colaborare cu Direcția Județeană pentru Cultură Sibiu și cu sprijinul Asociației Filateliștilor din Județul Sibiu, oferă publicului un cadru informal de prezentare documentară, necesar înțelegerii istoriei administrative a României și felului în care organizarea administrativă aplicată în urmă cu 50 de ani a influențat evoluția comunităților din județul Sibiu și din întreaga țară.

”Este valoros și emoționant să vedem evoluția Sibiului, din cele mai vechi timpuri, din perioada Scaunelor și a Comitatelor, până în zilele noastre. Suntem prezenți la o lecție de istorie aplicată, de care sper să se bucure cât mai mulți concetățeni. Așteptăm evenimente culturale noi, la Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu, la fel de interesante și de utile!”, a declarat Klemens.

”Expoziția este parte a unui proiect amplu, care va urmări și valorificarea colecției de cartografie a Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu prin elaborarea unei lucrări, care să ilustreze evoluția administrativă a județului Sibiu și  a Transilvaniei, în peste 100 de hărți editate între secolele XVIII-XXI. În baza unor parteneriate, expoziția va fi itinerată în cursul acestui an în biblioteci județene din Transilvania, și-anume Biblioteca „George Barițiu” – Brașov, Biblioteca „Octavian Goga” – Cluj, și Biblioteca „George Coșbuc” – Bistrița. Mulțumesc celor direct implicați în finanțarea și organizarea expoziției, Consiliului Județean Sibiu, colegilor bibliotecari, precum și colaboratorilor din partea Direcției Județene pentru Cultură Sibiu!”, a precizat Silviu Borș, drectorul Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu, gazda și organizatorul principal al evenimentului.

Dan Nanu, consilierul cultural și realizatorul tematic al expoziției, a prezentat circuitul informației în detaliu, aducând totodată un omagiu tuturor cartografilor, făuritorilor de hărți și păstrătorilor de documente, martorii tăcuți ai tuturor proceselor istoriei ale unei comunități. „Această expoziție este o idee personală mai veche. Anul trecut am discutat cu dl. director Borș și iată că astăzi expoziția se materializează. Este un periplu cartografic de la România Mare la România socialisto-comunistă și România democratică. Hărțile originale se găsesc la Biblioteca ASTRA, acestea reprezentând o mină de aur“, a spus Nanu.

Expoziția poate fi vizionată până în data de 28 februarie, în fiecare zi, de luni până vineri, între orele 8:00-20:00, în foaierul Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu, din str. George Barițiu, nr. 7, parter.

Context istoric

Organizarea administrativ-teritorială în România epocilor modernă și contemporană are un parcurs istoric care se întinde pe o perioadă de mai bine de un secol și jumătate, fiind un proces ce a început odată cu unirea Principatelor Române, dacă ne raportăm la reformele lui Al. I. Cuza, printre care se regăsește și legea 396/08 aprilie 1864 pentru înființarea consiliilor județene. Concepută după modelul legii similare franceze, aceasta a generalizat județul (împărțit în plăși, în cadrul cărora se regăseau comunele urbane și rurale, conduse de primari aleși) ca unitate administrativă de bază a statului nou format, numit din ianuarie 1862 România.

Actele care au consfințit și legiferat constituirea României Mari au condus la o organizare administrativă mozaicată, în primii ani interbelici (1918-1925), în care, ca diviziuni recunoscute, au funcționat atât județele vechiului Regat, cele basarabene, moștenite de fosta gubernie țaristă, districtele austriece ale Bucovinei, cât și fostele comitate austro-ungare la vest de Carpați.

Legea nr. 85/14 iunie 1925 pentru unificare administrativă consfințea un număr de 71 de județe, ale căror granițe respectau în general, limitele celor 10 provincii istorice ale țării.

În data de 16 februarie 1968 Marea Adunare Naţională a adoptat Legea nr. 2 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România, rămasă în vigoare, cu anumite modificări, până astăzi. Din punct de vedere juridic, acţiunea din 1968 poate fi catalogată drept „reorganizare administrativ teritorială”, ceea ce presupune în esenţă „modificarea numărului nivelurilor de organizare a unităţilor administrativ-teritoriale şi a raporturilor juridice dintre acestea, inclusiv cu statul”.

Precedenta reorganizare data din 1950, cu modificări în 1956, având ca sursă de inspiraţie modelul sovietic, raţiunea acesteia fiind atât politico-ideologică, înlocuirea vechii administraţii şi exercitarea unui control sporit, cât şi economică, împărţirea teritorială fiind necesară realizării colectivizării sau planificării. Modificarea din 1950 a presupus introducerea pentru prima dată de structuri noi, diferite de caracteristicile teritoriale şi istorice tradiţionale ale statului, copie a unităţilor administrativ-teritoriale existente pe teritoriul U.R.S.S., respectiv regiunile şi raioanele. Astfel de reforme administrative au existat în (Polonia – 1946; Bulgaria – 1947; Ungaria, Cehoslovacia şi Albania – 1949; România şi Iugoslavia – 1950).

Reorganizarea administrativ-teritorială din 1968 se înscrie şi în logica distanţării de Uniunea Sovietică, servind totodată scopurilor naţionaliste ale regimului de la Bucureşti. Însă dincolo de aceste considerente, putem identifica un substrat politic, şi anume înlocuirea celor numiţi în funcţii în timpul perioadei dejiste, aspect definitoriu pentru primii ani ai regimului Ceauşescu.

O dată cu apariţia Legii 2/1968 se revine la organizarea administrativă tradiţională, regiunile şi raioanele (ce au funcționat între 1950-1968) de sorginte sovietică au fost înlocuite, revenindu-se în mare parte la vechea formă de structură și organizare. Conform reglementărilor, România cuprindea 39 de judeţe, 2.706 comune, 47 de municipii (inclusiv Bucureşti şi Constanţa) şi 189 de oraşe.

Pe parcursul regimului Ceauşescu, cele mai stabile unităţi administrative rămân judeţele (există o singură reorganizare, în 1981, când apar judeţele Giurgiu, Ialomiţa şi Călăraşi prin reorganizarea judeţelor Ialomiţa şi Ilfov).

Centralizarea reprezintă caracteristica dominantă a reformei din 1968, România fiind singura ţară din fostul bloc sovietic care, după prăbuşirea regimului comunist, nu a cunoscut o reformă administrativă menită să corecteze o serie de disfuncţionalităţi apărute sau să actualizeze anumite realităţi. Până în prezent, Legea nr. 2/1968 a cunoscut aproximativ 200 de modificări, aproape toate după 1989.

Participă la discuție!

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

WhatsApp chat