Scriitorului sibian Eginald Schlattner i se va acorda titlul de Doctor Honoris Causa al Universității „Babeș-Bolyai”

Senatul Universităţii „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca va acorda, luni, 12 noiembrie, începând de la ora 12, titlul şi diploma de Doctor Honoris Causa, scriitorului și preotului evanghelic Eginald Schlattner din Roșia.

Ceremonia va avea loc, în mod excepțional, în municipiul Sibiu, la biserica Sfântul Ioan din strada Mitropoliei nr. 32, prin bunăvoința episcopului și a Consistoriului Superior al Bisericii Evanghelice C.A. din România.

Eginald Norbert F. Schlattner s-a născut la 13 septembrie 1933, la Arad. A copilărit şi şi-a petrecut tinereţea în oraşul Făgăraş, printre etnii diferite: români, maghiari, germani, evrei, armeni, ţigani… A studiat la şcolile de limbă germană din Sibiu, Făgăraş şi Braşov. După 23 august 1944, când România a întors armele împotriva Germaniei, etnicii germani au fost in corpore declaraţi colaboratori ai lui Hitler. Tatăl lui, Felix Schlattner, a fost deportat în Rusia, la muncă silnică. În ianuarie anului 1945, saşii şi şvabii (populaţii de etnie germană) sunt expropriaţi. Nici familia Schlattner nu e cruţată de necazuri, fiind azvârlită în stradă într-o noapte de noiembrie 1948.

În perioada 1952-1953, a studiat Teologie timp de două semestre, la Institutul de Teologie Protestantă din Cluj, după care a fost exmatriculat. El a declarat că în acei ani era agnostic convins, fiind adept al lecturilor lui Arthur Schopenhauer şi Friedrich Nietzsche. A studiat timp de un semestru matematica şi apoi, timp de cinci ani, în perioada 1953-1958, a studiat hidrologie. În 28 decembrie 1957, înainte de a-şi susţine examenul de stat, a fost arestat din motive politice. A fost deţinut sub stare de anchetă timp de doi ani şi condamnat pentru omisiunea denunţării.

După ieşirea din închisoare, Eginald Schlattner putea să plece în Germania, însă nu a făcut-o. A lucrat mai întâi ca muncitor zilier la Fabrica de Cărămidă din Făgăraş, schimb de noapte, la banda rulantă, iar apoi ca tehnician în construcţii rurale la Ferma de Stat Berzovia şi pe urmă la construcţia căii ferate Deva – Brad. S-a căsătorit cu Susanna Dorothea Ohnweiler, o sibiancă de familie bună, în vârstă de 18 ani, iar în 1967 s-a născut Sabine Maya.

În anul 1969 i s-a îngăduit, în cele din urmă, să-şi susţină examenul de stat în domeniul hidrologiei, la peste un deceniu după colegii lui. A lucrat la Uzina Mecanică Mârşa-Avrig, ca inginer, doar până în 1973, fiind, pe rând, şef de şantier, inginer coordonator la serviciul Investiţii şi hidrolog la uzină. În acelaşi an, deşi fusese reintegrat în societate şi avea o situaţie materială bună, Eginald Schlattner a reluat studiile teologice, în urma „unei chemări de Dumnezeu”.

După absolvirea acestora, în anul 1978, este preot luteran în satul Roşia/Rothberg. Din 1991 este şi preot misionar pentru penitenciarele din ţară, având grijă nu numai de enoriaşii evanghelici saşi şi de cetăţeni din Germania, ci şi de deţinuţi ortodocşi şi de alte confesiuni, dar mai ales de femei, cărora le aduce între altele cu maşina copiii lor în vizită. În ianuarie 2002, Eginald Schlattner a fost numit „Ambasador cultural al României“. Este decorat din partea Austriei cu Ordinul „Litteris et artibus”.


Sorin MĂRGHITAȘ

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*