Partidul Popular Maghiar din Transilvania i-a transmis ieri o scrisoare deschisă preşedintelui Klaus Iohannis, prin care îi cere acestuia să iniţieze şi să modereze un dialog româno-maghiar despre formele de autonomie din structura administrativă.
Preşedintele PPMT, Zsolt Szilágyi, afirmă, în scrisoarea deschisă către preşedintele Klaus Iohannis, că Transilvania consideră Bucureştiul “un centru corupt şi ineficient de putere”. “Am convingerea că, şi dumneavoastră aveţi interesul de a reforma în aşa fel relaţiile de putere din România, încât Transilvania să nu mai considere Bucureştiul ca un centru corupt şi ineficient de putere, şi care nu este în stare să valorifice şansele şi resursele existente, ci deopotrivă, am dori ca Bucureştiul să fie o capitală modernă, generoasă şi deschisă spre provincie, care poate fi un exemplu pentru toată ţara. Acum e greu de crezut că se poate”, a transmis preşedintele PPMT Zsolt Szilágyi.

Preşedintele PPMT mai spune că este nevoie de o reformă bazată pe descentralizare, după modelul federal german, care ar face statul român “mult mai eficient”. Acesta a afirmat că, în România, comunităţile etnice sunt considerate “cetăţeni de rangul doi”. “O reformă, care ţine cont de regiunile istorice formate de-a lungul secolelor, regiuni, care sunt în stare să se autoguverneze şi să autoadministreze. Modelul federal german pentru noi este o busolă. Romănia federală ar fi un stat mult mai eficient, decât statul actual, care este în continuare ineficient, centralizat şi corupt. Din nefericire însă, nu există un dialog sincer şi organizat pe această temă. La fel, cum nu există dialog nici despre rolul, situaţia şi viitorul comunităţilor naţionale autohtone. Comunităţile naţionale şi etnice sunt factori constitutivi al ţării, totuşi legislaţia, dar mai ales practica de zi de zi în multe circumstanţe le consideră cetăţeni de rangul doi”, a mai spus Szilágyi.

Acesta îi cere preşedintelui Klaus Iohannis să iniţieze, cu ocazia vizitei pe care o va face mâine în Harghita, un dialog româno-maghiar despre formele de autonomie comunitară.

Lasă un răspuns