Depistarea timpurie a afecţiunilor tiroidiene poate evita simptomele neplăcute şi complicaţiile medicale periculoase. Chiar dacă este nevoie de o vizită la medic pentru teste de sânge şi de o radiografie pentru diagnosticare, fiecare persoană poate să îşi facă singură o mică examinare tiroidiană acasă, având nevoie doar de o oglindă şi de puţină apă.

Primul pas – Se recomandă folosirea unei oglizi fixe sau mobile, care trebuie ţinută în apropierea feţei. Persoana care face acest test trebuie să vadă foarte clar zona gâtului, cuprinsă între mărul lui Adam şi claviculă. Aceasta este zona unde este localizată glanda tiroidă.
Pasul al doilea – Capul trebuie lăsat uşor pe spate, astfel încât bărbia să fie orientată în sus. Persoana care face acest test trebuie să poată vedea în continuare zona cuprinsă între mărul lui Adam şi claviculă.
Pasul al treilea – Beţi puţină apă. În timp ce înghiţiţi, priviţi cu atenţie zona menţionată. Căutaţi orice vi se pare neobişnuit, precum un nod sau o umflătură (dar nu mărul lui Adam, deoarece oricum trebuie să priviţi mai jos de el). Acest pas poate fi repetat de câteva ori, pentru a vă asigura că nu vă scapă nimic.
Pasul al patrulea – Mai beţi puţină apă, dar de această dată, în timp ce înghiţiţi, palpaţi zona dintre mărul lui Adam şi claviculă. După ce aţi înghiţit, continuaţi să palpaţi uşor această zonă din partea de jos a gâtului dumneavoastră, pentru a vedea dacă există noduri sau umflături.
Pasul al cincilea – Dacă totul vi se pare normal, testul a luat sfârşit. În orice caz, dacă aţi remarcat o porţiune inflamată, un nod sau o umflătură în jurul glandei tiroide, consultaţi imediat un medic. S-ar putea să nu fie nimic grav, dar aceste simptome pot să indice o mică afecţiune a glandei tiroide sau chiar cancer tiroidian. Doctorul va putea să stabilească un diagnostic şi să vă recomande imediat tratamentul necesar.

Cum se pune diagnosticul?

Când tiroida este modificată, medicul se interesează de cum era în trecut şi de alte boli pe care le-a avut pacientul. Fizic, medicul va palpa gâtul spunându-vă să ridicaţi bărbia pentru a scoate în evidenţă tiroida. Dacă vă roagă să înghiţiţi o face pentru că ajută la palpare. Analizele care ajută la depistarea bolii şi pe care doctorul  le poate propune sunt:

* Examenul ecografic special pentru zona gâtului şi tiroidă
* Analize de sânge pentru hormonii tiroidieni
* Ionograma
* Biopsie( aspirarea unui fragment de tiroidă printr-un ac)
* CT sau RMN

Biopsia

Dacă în tiroida dvs s-a observat un nodul, e foarte probabil ca doctorul să vă recomande o biopsie, pentru a depista dacă e sau nu canceros. Procedura nu e foarte dureroasă, nici periculoasă, deşi presupune introducerea unui ac prin care se aspiră ţesut. Este un ac special, hipodermic, care produce puţină durere în timpul şi după intervenţie.
Tratamentul medicamentos

Majoritatea bolilor tiroidiene se tratează prin medicamente. Dacă glanda nu secretă hormoni suficienţi, se administrează zilnic o tabletă care completează carenţa. Hipertiroidia răspunde mai prost la medicaţie decât hipotiroidia şi de multe ori se ajunge la operaţie. Dacă nodulul este benign, tratamentul hormonal ar trebui să-i micşoreze dimensiunile în 3-6 luni. Dacă acesta creşte în ciuda tratamentului, cei mai mulţi medici vor recomanda îndepărtarea chirurgicală. Dacă biopsia relevă celule canceroase, singura soluţie rămâne extirparea chirurgicală.

Ce presupune operaţia de tiroidă?

Chirurgical se poate îndepărta un lob al tiroidei sau întreaga glandă. De obicei, se extirpă lobul care conţine nodulul şi eventual istmul. În timpul operaţiei se examinează ţesutul celuilalt lob. Dacă e afectat se extirpă în decursul aceleiaşi operaţii. Majoritatea intervenţiilor necesită anestezie generală. Un tub de drenaj rămâne ataşat în locul operaţiei, pentru a elimina lichidul care se acumulează în rană, pentru câteva zile. Majoritatea celor operaţi de tiroidă pleacă din spital în 1-3 zile. Complicaţiile sunt rare: sângerare, voce îngroşată, dificultăţi la înghiţire, scăderea calciului din sânge. Dacă s-a extirpat întreaga glandă, calciul din sânge scade foarte mult. După operaţie, se continuă tratamentul medicamentos, pentru a înlocui hormonii tiroidieni. Unii pacienţi au nevoie de calciu suplimentar. Sfaturi pentru depistarea afecţiunilor tiroidiene

Depistarea timpurie a afecţiunilor tiroidiene poate evita simptomele neplăcute şi complicaţiile medicale periculoase. Chiar dacă este nevoie de o vizită la medic pentru teste de sânge şi de o radiografie pentru diagnosticare, fiecare persoană poate să îşi facă singură o mică examinare tiroidiană acasă, având nevoie doar de o oglindă şi de puţină apă.

Primul pas – Se recomandă folosirea unei oglizi fixe sau mobile, care trebuie ţinută în apropierea feţei. Persoana care face acest test trebuie să vadă foarte clar zona gâtului, cuprinsă între mărul lui Adam şi claviculă. Aceasta este zona unde este localizată glanda tiroidă.
Pasul al doilea – Capul trebuie lăsat uşor pe spate, astfel încât bărbia să fie orientată în sus. Persoana care face acest test trebuie să poată vedea în continuare zona cuprinsă între mărul lui Adam şi claviculă.
Pasul al treilea – Beţi puţină apă. În timp ce înghiţiţi, priviţi cu atenţie zona menţionată. Căutaţi orice vi se pare neobişnuit, precum un nod sau o umflătură (dar nu mărul lui Adam, deoarece oricum trebuie să priviţi mai jos de el). Acest pas poate fi repetat de câteva ori, pentru a vă asigura că nu vă scapă nimic.
Pasul al patrulea – Mai beţi puţină apă, dar de această dată, în timp ce înghiţiţi, palpaţi zona dintre mărul lui Adam şi claviculă. După ce aţi înghiţit, continuaţi să palpaţi uşor această zonă din partea de jos a gâtului dumneavoastră, pentru a vedea dacă există noduri sau umflături.
Pasul al cincilea – Dacă totul vi se pare normal, testul a luat sfârşit. În orice caz, dacă aţi remarcat o porţiune inflamată, un nod sau o umflătură în jurul glandei tiroide, consultaţi imediat un medic. S-ar putea să nu fie nimic grav, dar aceste simptome pot să indice o mică afecţiune a glandei tiroide sau chiar cancer tiroidian. Doctorul va putea să stabilească un diagnostic şi să vă recomande imediat tratamentul necesar.

Cum se pune diagnosticul?

Când tiroida este modificată, medicul se interesează de cum era în trecut şi de alte boli pe care le-a avut pacientul. Fizic, medicul va palpa gâtul spunându-vă să ridicaţi bărbia pentru a scoate în evidenţă tiroida. Dacă vă roagă să înghiţiţi o face pentru că ajută la palpare. Analizele care ajută la depistarea bolii şi pe care doctorul  le poate propune sunt:

* Examenul ecografic special pentru zona gâtului şi tiroidă
* Analize de sânge pentru hormonii tiroidieni
* Ionograma
* Biopsie( aspirarea unui fragment de tiroidă printr-un ac)
* CT sau RMN

Biopsia

Dacă în tiroida dvs s-a observat un nodul, e foarte probabil ca doctorul să vă recomande o biopsie, pentru a depista dacă e sau nu canceros. Procedura nu e foarte dureroasă, nici periculoasă, deşi presupune introducerea unui ac prin care se aspiră ţesut. Este un ac special, hipodermic, care produce puţină durere în timpul şi după intervenţie.
Tratamentul medicamentos

Majoritatea bolilor tiroidiene se tratează prin medicamente. Dacă glanda nu secretă hormoni suficienţi, se administrează zilnic o tabletă care completează carenţa. Hipertiroidia răspunde mai prost la medicaţie decât hipotiroidia şi de multe ori se ajunge la operaţie. Dacă nodulul este benign, tratamentul hormonal ar trebui să-i micşoreze dimensiunile în 3-6 luni. Dacă acesta creşte în ciuda tratamentului, cei mai mulţi medici vor recomanda îndepărtarea chirurgicală. Dacă biopsia relevă celule canceroase, singura soluţie rămâne extirparea chirurgicală.

Ce presupune operaţia de tiroidă?

Chirurgical se poate îndepărta un lob al tiroidei sau întreaga glandă. De obicei, se extirpă lobul care conţine nodulul şi eventual istmul. În timpul operaţiei se examinează ţesutul celuilalt lob. Dacă e afectat se extirpă în decursul aceleiaşi operaţii. Majoritatea intervenţiilor necesită anestezie generală. Un tub de drenaj rămâne ataşat în locul operaţiei, pentru a elimina lichidul care se acumulează în rană, pentru câteva zile. Majoritatea celor operaţi de tiroidă pleacă din spital în 1-3 zile. Complicaţiile sunt rare: sângerare, voce îngroşată, dificultăţi la înghiţire, scăderea calciului din sânge. Dacă s-a extirpat întreaga glandă, calciul din sânge scade foarte mult. După operaţie, se continuă tratamentul medicamentos, pentru a înlocui hormonii tiroidieni. Unii pacienţi au nevoie de calciu suplimentar.

Spune-ți părerea!

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*