Potrivit DNA, Comăniţă ar fi făcut parte din „palierul de protecţie” al grupării suspectate de evaziune fiscală
Prejudiciu uriaş
Potrivit Mediafax, opt dintre cele 11 persoane reţinute au dorit să dea declaraţii în faţa judecătorului CAB, încercând să acrediteze ideea că modul în care au procedat nu este ilegal, aşa cum susţine DNA. La rândul său, procurorul a arătat că faptele de care sunt acuzaţi cei 11 sunt fapte grave de prejudiciu pentru patrimoniul bugetului general consolidat al statului şi generează sentimentul de vătămare a climatului social, în absenţa unui răspuns ferm al autorităţii judiciare. Procurorul a mai arătat că, prin faptele lor, inculpaţii au dus la ştirbirea încrederii societăţii în organele judiciare şi că, totodată, trebuie avută în vedere întinderea însemnată a prejudiciului. Avocaţii celor 11 au cerut instanţei fie cercetarea în libertate a clienţilor lor, fie stabilirea unei interdicţii, precum cea de a nu părăsi localitatea sau ţara.
Judecaţi în lipsă
Totodată, anchetatorii au solicitat arestarea preventivă în lipsă a altor şase persoane urmărite penal în acest caz, printre care omul de afaceri Radu Nemeş şi soţia acestuia. În cazul celor şase care nu au fost găsiţi, CAB a decis să formeze un dosar separat, judecat miercuri, tot în şedinţă secretă. Cei şase inculpaţi cu propunere de arestare preventivă în lipsă sunt Radu Nemeş, Codruţ Alexandru Marta, Ovidiu Ioan Moldovan, Dana Nemeş, Mihai Gulea şi Ştefan Puşcasu.
Tentaculele
Viorel Comăniţă este cercetat de procurorii DNA pentru complicitate la evaziune fiscală şi sprijinire a unui grup infracţional organizat, iar Florin Dan Secăreanu este acuzat şi de permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, s-a arătat într-un comunicat de presă de marţi al DNA. Radu Nemeş, coordonatorul grupului infracţional organizat, Dana Nemeş, administrator la SC Excella Real Grup SRL, Mihai Gulea şi Ştefan Puşcaşu, sunt acuzaţi de complicitate la evaziune fiscală şi constituire a unui grup infracţional organizat. Codruţ Alexandru Marta, fost şef de cabinet al fostului preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), este cercetat pentru complicitate la evaziune fiscală şi constituire a unui grup infracţional organizat. Alături de aceştia, sunt cercetaţi mai mulţi administratori de firme. Astfel, George Guliu, asociat şi administrator la SC Excella Real Grup SRL Nicolae Bălcescu, judeţul Constanţa, este acuzat de evaziune fiscală şi constituire a unui grup infracţional organizat, iar Dumitru Chirvăzitu, administrator în fapt al SC Inkasso Jobs SRL Mihail Kogălniceanu, Andrei Florin Jugănaru, administrator de fapt al SC Crivas Logistic SRL Bucureşti şi al SC Rad Trans Concept SRL Bucureşti, Lucian-Florin Ionescu, administrator la SC Delta Oil Logistic SRL, şi Ovidiu Ioan Moldova, administrator al SC Benzoil Sibiu, sunt cercetaţi pentru complicitate la evaziune fiscală şi constituire a unui grup infracţional organizat. În acelaşi dosar sunt cercetaţi şi Dumitru Emilian Preda, Georgiana Nicoleta Lengiu, contabil la SC Excella Real Grup SRL, Mariana Cozma, contabil autorizat, Nicolae Belba şi Mihai Buliga, pentru complicitate la evaziune fiscală şi constituire sau sprijinire a unui grup infracţional organizat.
Fără accize
Potrivit Ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale întocmită de procurori, în perioada mai 2011 – iulie 2012, George Guliu, Dumitru Chirvăsitu, Andrei Florin Jugănaru, Radu Nemeş şi Dana Nemeş au constituit şi coordonat o grupare infracţională organizată prin iniţierea unui amplu mecanism evazionist ce vizează sustragerea de la plata accizelor aferente a peste 33.000 de tone de motorină care au fost comercializate pe piaţa internă sub denumirea unor produse petroliere inferioare. În această modalitate, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 15.203.024 de euro, reprezentând accize şi TVA neachitate.
Firme fantomă
Concret, motorina era achiziţionată în regim suspensiv de la plata accizelor (deci fără a se achita aceste taxe), în scopul declarativ de a fi transformată în păcură. În realitate, motorina era de fapt revândută ca atare prin staţiile de distribuţie de carburanţi. „În paralel, aceste operaţiuni sunt justificate scriptic în contabilitatea SC Excella Real Grup SRL care, aparent, comercializează către firme tip «fantomă» produse asimilate păcurii, taxate cu un nivel mult mai scăzut al accizelor decât motorina. Aceleaşi firme «fantomă» pun la dispoziţie companiilor specializate în distribuţia carburanţilor documente contabile din care să rezulte, în mod nereal, că au achiziţionat motorină Euro 5 pentru care a fost achitată acciza corespunzătoare”, se arată în comunicatul DNA.
„Palierul de protecţie”
În referatul prin care cer arestările din acest dosar, anchetatorii anticorupţie arată că gruparea suspectată de evaziune fiscală era structurată pe mai multe paliere, unul dintre paliere fiind denumit de procurori „palierul de protecţie”. Potrivit procurorilor, din acest palier făceau parte fostul şef al ANAF, Sorin Blejnar, Alexandru Codruţ Marta şi sibianul Viorel Comăniţă. Procurorii au precizat că în această cauză se efectuează acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.
Cine este Viorel Comăniţă?
Viorel Comăniţă are 38 de ani şi a absolvit cursurile Facultăţii de Ştiinţe Juridice şi Administrative „Simion Bărnuţiu” a Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu (1992 – 1996), apoi a urmat un master la Institutul Naţional de Administraţie – Centrul Regional de Formare Continuă pentru Administraţie Publică Locală Sibiu. Este jurist specializat în drept penal, drept fiscal, drept comercial şi contencios administrativ.
Comăniţă a fost demis din funcţie în mai 2012 de către premierul Victor Ponta, după ce a fost şef interimar la ANV din februarie 2011, când fostul director, Radu Traian Mărginean, a fost pus sub învinuire pentru luare de mita în dosarul traficului de influenţă din Vama Halmeu, reaminteşte Hotnews.ro.
Din 1999 până în 2005, a profesat ca avocat, iar din 2006 a lucrat în diverse direcţii din cadrul ANAF.
Din 2005 până în 2006, Comăniţă a fost director la Direcţia Juridică, Urmărire şi Încasare a Creanţelor din cadrul Autorităţii Naţionale a Vămilor – A.N.A.F.
În 2007, Comăniţă a fost şef al ANAF după ce a fost numit în aceasta funcţie de către Guvernul Tăriceanu, la propunerea Partidului Democrat, în locul lui Sebastian Bodu, cu care fusese coleg la facultate. Atunci, după demiterea lui Bodu şi până la numirea lui Comăniţă, şef interimar la ANAF era actualul ministru al Economiei, Daniel Chitoiu. Potrivit CV-ului de pe site-ul ANAF, între 1 ianuarie şi 18 aprilie 2007, Viorel Comăniţă a fost director al Direcţiei Supraveghere Produse Accizate şi Tranzite. Din data de 19 aprilie 2007, Comăniţă a devenit director la Direcţia Juridică, Urmărire şi Încasare a Creanţelor din cadrul Autorităţii Naţionale a Vămilor – A.N.A.F, iar din octombrie 2008 a ocupat funcţia de director al Direcţiei Supraveghere Accize şi Operaţiuni Vamale.
Numele lui Viorel Comăniţă apare în dosarul Gavrilă-Stăncescu, pornit de la denunţul făcut de omul de afaceri italian Antonello Celestini. În acest dosar, procurorii DNA au acuzat că în interiorul ANAF există filiere care se ocupă cu protecţia unor persoane şi care stopează unele anchete. În acest dosar, avocatul Marius Stăncescu, consilierul superior ANAF Adrian Gavrilă şi omul de afaceri Antonello Celestini au fost arestaţi pentru trafic de influenţă în formă continuată şi mită de 1,8 milioane de euro. Anchetatorii au stabilit că, în perioada 2007 – 2008, Gavrilă, în calitate de consilier superior la ANAF, a pretins şi primit suma de 120.000 de euro, între 7.000 şi 10.000 de euro lunar, de la Antonello Celestini, denunţător în acest dosar, pentru a interveni pe lângă factori de decizie din cadrul ANAF asupra cărora ar fi avut influenţă, pentru a nu fi blocate conturile firmei la care omul de afaceri era acţionar, din cauza neplăţii TVA la termen. În cursul anului 2008, Gavrilă a pretins de la Celestini alţi 400.000 euro, sumă redusă ulterior la 200.000 de euro, pentru a interveni pe lângă Viorel Comăniţă, director al Direcţiei de Supraveghere Accize şi Acţiuni Vamale din cadrul ANAF, lăsând să se creadă că are influenţă asupra acestuia, pentru transferul unei cantităţi de 960 de tone tutun, din România în Italia, fără plata accizelor aferente, se mai arată în referatul cu propunerea de arestare preventivă. În cursul lunii noiembrie 2010, Adrian Gavrilă a pretins suma de 200.000 euro pentru a interveni pe lângă Comăniţă să deblocheze 63 de containere cu tutun aflate în porturile Constanţa şi Giurgiu. Antonello Celestini declara în 2011 că Viorel Comăniţă, fost adjunct al directorului general al Vămii din cadrul ANAF şi fost şef interimar la Autoritatea Naţională a Vămilor, i-a cerut bani pentru a putea aduce tutun în ţară. Celestini a mai spus că i s-a promis că dacă plăteşte poate să facă ce vrea în ţară pentru că „are spatele asigurat”. În replică, Viorel Comăniţă a calificat acuzaţiile lui Celestini drept o răzbunare. „Consider că aşa-zisele dezvăluiri făcute de Celestini nu reprezintă altceva decât o acţiune de răzbunare împotriva celor care au reuşit să descopere acţiunile de evaziune fiscală şi spălare de bani realizate prin firma sa”, declara Viorel Comăniţă.
În mai 2012, publicaţia ph-online.ro scria că „Diana Severin, fosta şefă a Vămii Ploieşti, l-a indicat [n.r. pe Viorel Comăniţă] ca participant la acţiunea de eludare a taxelor vamale în Vama Ploieşti, alături de Corneliu Costea şi Sorin Blejnar, într-o acţiune menită să aducă bani negri pentru campania electorală a PDL Prahova. În acest moment, Diana Severin candidează la Primăria Ploieşti pentru PPDD”.
Avere declarată
Potrivit ultimei declaraţii de avere depuse în 2011, Comăniţă deţine un teren intravilan în Sibiu, de 1.782 mp, şi o casă de locuit de 280 mp. Are două conturi în lei în valoare totală de 280.000 lei, dar şi o datorie de 50.000 de dolari către o persoană fizică.
Pe anul 2010, pentru funcţia de director din cadrul ANAF, Comăniţă a fost remunerat cu 86.124 lei, în timp ce soţia sa, director la Eximbank, a câştigat 156.485 lei.
