„Spiritul de la Sibiu”, evocat de Iohannis în Germania

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat astăzi, la întâlnirea anuală a grupului parlamentar al CSU din Bundestag, că România reprezintă un partener important în UE şi că ţara noastră contribuie la „conturarea viitorului Uniunii Europene”, şeful statului abordând teme precum politicile tradiţionale ale UE, climă, migraţie, digitalizare, circulaţia persoanelor, transportul rutier, protecţia frontierelor externe, aderarea României la Schengen şi, nu în ultimul rând, relaţia dintre ţara noastră şi Germania.

Iohannis a amintit cu acest prilej de Summit-ul de la Sibiu, din mai 2019. „«Spiritul de la Sibiu» defineşte astăzi dorinţa comună a liderilor europeni şi a statelor membre de a lucra împreună pentru o Europă unită în pace şi democraţie – o singură Europă, de la Est la Vest, de la Nord la Sud, condusă de valorile şi libertăţile sale, în interiorul şi dincolo de graniţele sale. Consider că cele zece angajamente asumate în Declaraţia de la Sibiu reprezintă o moştenire importantă construită pe durata Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene şi o „fundaţie” pentru ceea ce avem astăzi de făcut. Este în egală măsură reprezentativă pentru caracterul puternic pro-european al cetăţenilor români. Este esenţial acum să acţionăm pe baza acestor angajamente, aşa cum sunt acestea reflectate şi în Agenda Strategică a Uniunii pentru perioada 2019 – 2024″, a adăugat acesta.

foto: Mihai Colibaba

Şeful statului a vorbit despre faptul că, prin dezvoltarea cooperării între diferitele landuri germane şi autorităţile din România, se poate contribui la întărirea acestei coeziuni, la construcţia unei Europe mai aproape de cetăţenii săi.

Klaus Iohannis a pledat pentru „unitate, coeziune, solidaritate”, precizând că liniile pe care ar trebui să fie concentrate eforturile în perioada următoare ar trebui să vizeze promovarea creşterii economice incluzive şi sustenabile prin adoptarea unui buget european adaptat ambiţiilor Uniunii, cu alocări substanţiale pentru politicile tradiţionale ale Uniunii Europene (Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună), dar care să ofere, în acelaşi timp, un răspuns adecvat noilor provocări la nivelul Uniunii.

„Uniunea viitorului nu mai este Uniunea pe care am cunoscut-o cu 7 ani în urmă, măcinată de criza economică şi financiară, atunci când am agreat un buget realist pentru acel moment. Uniunea Europeană pe care dorim să o proiectăm este o Uniune ambiţioasă, cu obiective majore – legate de climă, migraţie, digitalizare, competitivitate sporită în plan internaţional prin educaţie, cercetare, un rol sporit pe scena internaţională. (…) În acelaşi timp, sprijinirea cercetării, inovării şi digitalizării la nivel european sunt importante şi pentru noi. Expertiza românească în aceste domenii este relevantă şi poate fi valorificată cu succes. Apreciem însă ca fiind necesară o mai mare deschidere a consorţiilor din proiectele de cercetare pentru a depăşi clivajul încă persistent în multe dintre acestea între Est şi Vest”, a afirmat Klaus Iohannis, citat de Agerpres.

„Daţi-mi voie să folosesc acest prilej pentru a reaminti faptul că anul trecut am comemorat 30 de ani de la căderea Cortinei de fier, precum şi 30 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989 din România. În aceşti ultimi 30 de ani, România a parcurs un drum complex către o societate democratică şi pluralistă, în cadrul unui proiect de societate bazat pe democratizarea ţării, pe ancorarea în sistemul de valori europene, prin aderarea la Uniunea Europeană şi NATO. Doresc să aduc un omagiu tuturor cetăţenilor români, care au făcut posibil acest drum, prin ataşament faţă de familia europeană, tenacitate şi perseverenţă. Ca urmare, România contribuie astăzi, la 30 ani de la Revoluţia din decembrie, cu entuziasm şi implicare deplină la conturarea viitorului Uniunii Europene, a viitorului nostru comun ca europeni”, a arătat şeful statului.

Preşedintele a trecut în revistă direcţiile de acţiune pe perioada cât România a deţinut Preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, subliniind că prioritatea ţării noastre a fost aceea de a se asigura că împreună a contribuit la „un proiect european mai puternic, mai unit şi mai aproape de cetăţeni, fără diviziuni, cercuri concentrice sau viteze multiple de dezvoltare”.

Liderul de la Cotroceni s-a declarat dezamăgit de rezultatul negocierilor asupra Pachetului privind transportul rutier în Uniunea Europeană (Pachetul Mobilitate I), afirmând că „unele dintre prevederile în curs de adoptare nu doar că afectează libertăţile fundamentale de circulaţie a persoanelor şi de furnizare de servicii în Uniunea Europeană, dar subminează şi capacitatea statelor membre de a atinge obiectivele climatice asumate”.

„S-au făcut eforturi deosebite în plan european în ultimii ani pentru a pune în practică măsuri şi instrumente noi care să ne garanteze o mai bună protecţie a frontierelor externe ale Uniunii şi implicit a securităţii interne a Uniunii. Este foarte important ca aceste noi instrumente să fie implementate eficient în anii care vin, pentru întărirea siguranţei şi securităţii tuturor cetăţenilor europeni. România este parte a acestor mecanisme şi instrumente şi va face tot ce este posibil pentru a contribui la asigurarea funcţionalităţii complete a zonei de liberă circulaţie. În acelaşi timp, trebuie să reamintesc faptul că România este încă în aşteptarea unei binemeritate decizii de aderare la spaţiul Schengen, fără de care nu putem vorbi de o funcţionalitate deplină a zonei de liberă circulaţie. Această decizie trebuie să facă parte din acţiunile noastre în perioada următoare. Este necesar, de asemenea, să continuăm eforturile pentru dezvoltarea unui răspuns eficient şi durabil la provocările generate de migraţie, mai ales că acestea continuă să fie vizibile în multe din societăţile noastre, cu toate că am reuşit să depăşim perioada de criză”, a opinat Iohannis.

Potrivit şefului statului, România va continua „să pledeze activ pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi Republica Macedonia de Nord cât mai curând posibil, animată de convingerea fermă asupra valorii strategice, dar şi a valorii democratice, profund transformatoare a procesului de extindere în regiune”.

Preşedintele a mai vorbit despre necesitatea continuării cooperării româno-germane.

„Din punct de vedere economic, faptul că Germania reprezintă primul partener comercial al ţării noastre, fiind, în acelaşi timp, cel de-al treilea investitor pe piaţa românească, ne încurajează să menţinem aceeaşi atenţie deosebită pentru cooperarea în acest domeniu, cu atât mai mult cu cât peste 300.000 de români şi-au găsit un loc de muncă în urma investiţiilor germane din România. (…) Românii care s-au stabilit de-a lungul timpului în Germania şi minoritatea germană din România reprezintă adevărata punte de legătură în cadrul relaţiilor noastre şi principalul punct de plecare al dialogului nostru bilateral”, a mai afirmat Iohannis.

Șeful statului a efectuat, astăzi, o vizită de lucru în landul Bavaria.

Participă la discuție!

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*