Ca şi anul trecut, părintele Gheorghe Sebu şi voluntarii săi se ocupă de 30 de copii nevoiaşi

Ca şi anul trecut, părintele Gheorghe Sebu şi voluntarii săi se ocupă de 30 de copii nevoiaşi

„Bine faci, bine primeşti” este motto-ul după care se ghidează părintele Gheorghe Sebu, de la Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” de pe strada Ştefan cel Mare. Convins că nicio faptă bună nu rămâne nerecompensată, părintele a adunat în jurul său vreo 30 de copii nevoiaşi, cărora le oferă o masă caldă pe zi, ajutor la teme, sfaturi părinteşti şi multă afecţiune.

 

Fiindcă menirea sa este aceea de a-şi ajuta semenii, preotul şi-a îndreptat atenţia asupra copiilor. A fost profund impresionat de dramele prin care treceau mai mulţi micuţi din parohia sa – fie că proveneau din familii dezorganizate, aveau mulţi fraţi şi surori, părinţi căzuţi în patima alcoolului sau pur şi simplu lipsiţi de posibilităţi financiare. A decis să le ofere micuţilor ceea ce, de multe ori, nu primesc acasă. Aşa a luat naştere, acum doi ani, Centrul de Zi „Asociaţia Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil”.

 

Dragoste şi învăţături

 

Părintele Sebu a adunat în jurul său, la acest centru, copii nevoiaşi din întregul oraş, copii care acasă erau neglijaţi de părinţi, fie din cauză că aceştia erau prea ocupaţi cu câştigarea pâinii de zi cu zi, fie că aveau alte preocupări lumeşti. Anul trecut a avut în grijă 32 de copii de clasele I-VIII, iar acum îngrijeşte, din nou, în jur de 30 de copii. În fiecare zi, după ce vin de la cursuri, copiii primesc aici o masă caldă, apoi sunt ajutaţi la teme de opt profesori voluntari. Se învaţă aici română, matematică, limbi străine şi alte materii pe care micuţii le studiază şi la şcoală. În plus, preotul, soţia sa şi voluntarii care vin zi de zi la centru au grijă de copii ca şi cum ar fi ai lor. Cunosc necazurile şi păsurile fiecăruia în parte, tocmai de aceea au mereu o vorbă bună pentru ei, iar când cei mici sunt obraznici, îi dojenesc asemeni unor părinţi. Preotul şi voluntarii săi au grijă ca beneficiarii să aibă haine şi rechizite, ca să meargă la şcoală, iar când sunt bolnavi îi duc la medic sau la stomatolog. Iar cei mici în înţeleg aceste lucruri şi nu se feresc să-şi arate afecţiunea faţă de aceşti veritabili părinţi adoptivi.

 

Din dragoste pentru aproapele

 

Deşi atât el, cât şi soţia sa şi voluntarii sunt profund ataşaţi de fiecare copil pe care îl găzduiesc în centrul de zi, părintele Sebu admite că misiunea sa nu este deloc uşoară. „Menirea noastră în această lume este să ne ajutăm şi să ne iubim aproapele. Numai că, de multe ori, Domnul face ca acest lucru să fie greu, tocmai pentru a ne pune la încercare. Aşa e şi în cazul nostru. Îi ajutăm din tot sufletul pe aceşti copii, numai că uneori este foarte greu. Facem totul din resurse proprii. Utilităţi, hrană, rechizite, îmbrăcăminte… de toate noi ne îngrijim. Apelăm mereu la bunăvoinţa oamenilor ca să ne ajute. Sunt zile în care de abia reuşim să punem ceva pe masă, din cauză că nu mai avem resurse. Avem nevoie disperată de un asistent social şi un bucătar, însă nu avem bani să-i plătim. Din fericire, mai sunt oameni şi firme care au auzit de noi şi mai vin să ne ajute, cu produse sau haine şi încălţăminte pentru copii. Orice este binevenit. Iar Domnul vă va răsplăti”, le promite părintele tuturor sibienilor de bine care vor să dea o mână de ajutor.

 

Gheorghe SEBU | preot paroh

 

„Avem nevoie disperată de un asistent social şi un bucătar, însă nu avem bani să-i plătim. Din fericire, mai sunt oameni şi firme care au auzit de noi şi mai vin să ne ajute, cu produse sau haine şi încălţăminte pentru copii. Orice este binevenit. Iar Domnul vă va răsplăti.”

 

Lasă un răspuns