Calmul care se manifesta pe piețele internaționale s-a răsfrânt și asupra monedelor de la marginea zonei euro, care se apreciau ușor comparativ cu cea unică.

Chiar dacă România se laudă cu una dintre cele mai mari creșteri economice din UE, faptul că ea se bazează, în principal, pe explozia consumului, stimulat de creșterile salariale ale bugetarilor, lipsa unor fundamente solide și politicile populiste provoacă îngrijorări în rândul investitorilor din piața valutară, fie locali, fie străini.

Politicile fiscale și salariale ale guvernului Grindeanu îngrijorează tot mai mult investitorii, după ce Comisia Europeană și FMI au atenționat ca există riscul depășirii deficitului bugetar pe anul în curs și cel viitor.

Leul a avut o zi mai liniștită, în care cursul euro a stagnat, iar dolarul s-a apreciat ușor, în ton cu evoluția lui de pe piețele internaționale.

De mai de două săptămâni, cursul euro s-a așezat în jurul pragului de 4,56 lei, nivel care pare a fi agreat de către BNR, după ce guvernatorul său a afirmat de mai multe ori că leul nu are foarte spațiu de manevră (apreciere) în acest an.

Criticile adresate guvernului PSD-ALDE de Comisia Europeană sau, cel mai recent, FMI își pun amprenta asupra evoluției monedei naționale care de câteva săptămani a pierdut contactul cu celelalte monede din regiune, care au o tendință netă de apreciere.

Cu întârzire de o zi, leul a preluat tendința de depreciere din regiune provocată de sentimentele de aversiune față de risc.

Creşterea cererii comerciale din piaţa valutară a produs deprecierea leului, în contrast cu evoluţia celorlalte monede din regiune care se întăreau comparativ cu euro. Cursul euro a crescut de la 4,5039 lei la 4,5115 lei, fiind a noua şedinţă consecutivă în care media s-a situat peste pragul de 4,50 lei.