Orașul Tălmaciu ar putea fi localitatea cu cea mai mare dezvoltare în următorii ani din tot județul. Aflat la intersecția a două autostrăzi, una care vine de la Brașov, cealaltă de pe Valea Oltului, simte deja un interes crescut pentru zonă din partea investitorilor. Sub conducerea primarului Ioan Oancea, administrația locală ține pasul și propune un an 2021 cu numeroase proiecte de investiții, atât din bugetul local, cât și circa 6 milioane de euro din fonduri europene și de la bugetul de stat.
Domnule primar, cum arată bugetul și lista investițiilor principale pe care le-ați planificat pentru Tălmaciu în acest an? Care sunt prioritățile dumneavoastră?
Bugetul din acest an nu pot spune că este în totalitate pe placul meu, adică mi-aș fi dorit să avem mai mulți bani și să demarăm mai multe investiții. Din păcate, bugetul este așa cum este el, dar în schimb avem în derulare trei proiecte cu finanțare prin Programul Național PNDL 2, și anume execuția de rețea apă și canalizare în cartierul Armeni II – cofinanțare de 1,278 milioane lei, prin care se va extinde rețeaua de canalizare a orașului cu aproximativ 1,2 kilometri, precum și execuția a 100 de branșamente. Mai avem retehnologizare-captare apă brută stație de tratare Tălmăcel, cu o cofinanțare de 1,131 milioane lei. Este prevăzută construcția unei captări noi și creșterea capacității de tratare.
De asemenea, mai avem modernizare sistem alimentare cu apă și modernizare stație de epurare oraș Tălmaciu.
Așadar reușiți să faceți investiții cu fonduri de la bugetul de stat. Mai sunt și alte proiecte în derulare?
Tot în derulare avem cofinanțare prin fonduri europene, prin programul P.O.C.U., înființarea a 21 de întreprinderi sociale. Fondurile atrase prin acest program sunt în valoare de aproximativ 3 milioane de euro.
În luna decembrie am semnat cu Administrația Fondului de Mediu contractul de cofinanțare pentru obiectivul de investiții Modernizare sistem de iluminat public oraș Tălmaciu, în valoare totală de 999.934 lei, prin care ne propunem montarea a 850 de corpuri de iluminat cu led, cu telegestiune și dimare.
În domeniul infrastructurii școlare?
În luna mai am primit din partea verificatorilor de proiecte, în cadrul OIM, acceptarea proiectului „Îmbunătățirea infrastructurii TIC în domeniul educațional. Prin acest program, structura de învățământ din cadrul Liceului „Johannes Lebel“ Tălmaciu vor fi dotate cu 65 de laptopuri, 785 de tablete, 57 de table interactive.
O altă realizare o consider finanțarea prin Compania Națională de Investiții a unei săli de sport la Școala Gimnazială Tălmaciu, în valoare de 6,639 milioane lei. Lucrările vor demara în această lună, iar termenul de finalizare este de aproximativ 9 luni de zile.
Tot prin Compania Națională de Investiții avem depusă și aprobată finanțarea de modernizare și extindere a corpului A de la Școala Gimnazială Tălmaciu, prin care vom realiza 6 noi săli (laboratoare, grupuri sanitare)
În această perioadă pregătim un proiect pe care îl vom depune la Administrația Fondului de Mediu, privind creșterea eficienței energetice și gestionarea inteligentă a energiei în clădirile Liceului „Johannes Lebel“ Tălmaciu, corp A plus B.
După cum se vede, aveți ceva activitate în acest an. Câți bani vin în Tălmaciu, prin aceste proiecte? Aveți investiții și din bugetul propriu?
Toate aceste proiecte mai sus menționate sunt finanțate de la bugetul de stat și din fonduri europene, suma totală ridicându-se la circa 6 milioane de euro.
Din bugetul local de anul 2021 putem asigura cota de cofinanțare a proiectelor. De asemenea, am prins pe buget achiziția unui teren de 3-5.000 mp, în vederea construirii unui centru medical și atragerea unei substații SMURD, pentru că Tălmaciu este la răscruce de drumuri, cu atât mai mult cu cât nodul rutier de la Boița, care va face legătura între autostrăzile care vin dinspre Brașov, respectiv Vâlcea-București, cred că este oportun și de un real folos construcția unei asemenea substații la Tălmaciu. Am negociat, împreună cu Consiliul Local, achiziția terenului, urmează procedura, l-am pus în transparență publică și cerere publică, să urmăm toți pașii.
Am mai prins în buget construcția a 10 platforme subterane, în zona de blocuri, pentru deșeurile menajere, proiect care va aduce, cel puțin pentru zona aceea, beneficii, prin faptul că o să dispară mirosul, o să dispară aspectul neplăcut al tomberoanelor… Am prins în buget undeva la 500.000 lei pentru cele 10 platforme.
Am achiziționat utilaje pentru deszăpezire, utilaj pentru întreținerea spațiilor verzi, am prins în buget achiziția unor mașini pentru curățenie, pentru că nu avem așa ceva.
În această săptămână (n.red. – săptămâna trecută) am preluat de la Consiliul Județean documentațiile tehnice pentru realizarea unui teren de sport în Tălmăcel și loc de joacă în zona Livadie, investiție pe care ne dorim să o realizăm din fonduri proprii.
Alte lucrări de reparații mai importante, pe care le avem în plan pentru 2021, amintesc câteva: refacere covor asfaltic pe 2/3000 de metri, la ieșire spre Podu Olt, în Piața Textiliștilor, și intervenții punctuale, inclusiv refacerea marcajelor rutiere; refacerea a 3 kilometri de rigole, în zona Câmpu’ din Mijloc, înlocuire mobilier urban, înlocuire elemente din parcuri de joacă ale copiilor, înlocuire elemente de tinichigerie la Casa Căsătoriilor și la Casa de Cultură.
„Avem finalizarea PUZ-ului în zona de blocuri, pentru construcția unei săli de popice. Știți că Tălmaciu a dat campion de popice la nivel internațional. Această sală, la momentul actual, ne lipsește. Au avut sală, care aparținea de HLV, sala a fost scoasă la vânzare, administrația locală la momentul acela nu a dorit achiziția ei și Tălmaciu a rămas fără sală de popice. Sperăm să primim acum finanțarea pentru construcția sălii, prin CNI, ca să o și finalizăm. Îmi doresc ca, pe timpul mandatului meu, să finalizez sala de popice.“
Am mai demarat refacerea site-ului primăriei, implementarea unui sistem informatic în cadrul primăriei, care în momentul de față ne lipsește, inclusiv cu sesizări online, pe diverse compartimente, cu număr de înregistrare primit direct printr-o registratură electronică. Cam asta ar fi pe partea de informatică…
De asemenea, am prins bani pentru dotări pentru Casa de Cultură, 2 ministații de pompare pentru canalizare Tălmăcel, fiind un sat cu văi e mai dificilă puțin partea de canalizare.
E adevărat că sunt probleme cu Strategia de Dezvoltare a orașului? Cu situația terenurilor?
Da, așa e. Suntem relativ blocați pentru următoarele proiecte, până nu finalizăm Strategia de Dezvoltare – care este expirată și este o condiție esențială pentru a aplica către finanțări nerambursabile, dar și PUG-ul orașului Tălmaciu. Am prins în buget bani pentru a demara și va trebui să îl ducem la finalizare.
Apoi, o parte din banii din buget i-am prins pentru reglementări juridice. Străzile din Tălmăcel, sat Colonia Tălmaciu, nefiind cadastrate, nefiind reglementate juridic, nu putem să aplicăm cu ele pentru niciun program de finanțare. E o condiție estențială să fii proprietar pe ele, să fie reglementate juridic, întabulate, ceea ce noi nu avem. O mare parte din buget am direcționat-o așadar către reglementări juridice. La fel ca la construcția unei case, mai întâi îți cumperi terenul, îl reglementezi juridic și abia apoi te apuci să faci proiectul și să îți construiești casa. La fel este și această situație.
O parte din buget am prins-o pe partea de cadastru general, pe partea de cofinanțare, program care se va încheia probabil în 2023. Noi suntem mult în urmă, dar încercăm să ținem pasul și să ajungem, până în 2023, să avem toate terenurile cadastrate și reglementate.
Așadar, se poate spune că anul acesta este un an al investițiilor în infrastructură, dar și în serviciile sociale, la care se adaugă aceste reglementări juridice, pe care probabil nu le-ați aflat până nu ați ajuns în Primărie. Este o situație care trenează de mai mult timp și care, practic, blochează dezvoltarea în acest moment…
Clar blochează dezvoltarea… Neavând Strategia de Dezvoltare actuală, e greu. Strategia a fost valabilă până în 2020. Teoretic, în 2020 trebuia căutat deja, cerute oferte, dus tot procesul astfel încât în primele luni să și demarezi și să o faci, or am preluat mandatul în prag de iarnă, atunci de îndată am avut nevoie de achiziția unui utilaj pentru deszăpezire și de refacerea stocurilor de material antiderapant, apoi în ianuare ne-am apucat de cerut oferte pentru Strategia de Dezvoltare. Acum le punem pe toate în ordine cu scopul și cu speranța să aplicăm pe anumite finanțări nerambursabile.
Pentru că se apropie bilanțul primului an din mandat, v-aș întreba cum a fost acesta pentru dumneavoastră?
Acest an nu a fost chiar plăcut, cu pandemie, centru de vaccinare… Am preluat mandatul într-un an atipic pentru o administrație locală.
Cum v-a afectat pandemia activitatea curentă, partea de audiențe de exemplu, cheltuieli suplimentare pentru prevenirea răspândirii coronavirusului, cheltuieli cu materiale sanitare, echipamente de protecție etc.?
Pandemia a lovit administrația locală indirect. Eu provin din mediul privat și, în opinia mea, ar trebui să existe o legătură strânsă între mediul de afaceri și autoritățile locale. Clar ne-a afectat. Dacă agenții economici au avut de suferit și administrația locală a avut de suferit, de la suspendarea de activitate a agentului economic, a fost trecut cu scutire de plată pentru lipsa de activitate pe fondul Covid. Apoi, au fost ceva cheltuieli de materiale sanitare, de dezinfecție, pentru școli, au atârnat în buget, dar nu într-o proporție îngrijorătoare. La Centrul de vaccinare, într-adevăr, pentru amenajarea lui am suportat din bugetul local o parte, dar primind avizul pentru Centrul de la sala de sport a Liceului „Johannes Lebel“, care corespundea din punct de vedere al spațiilor, am considerat că oricum igienizarea și refacerea pereților și îndepărarea mucegaiului erau necesare. Chiar nu mai conta dacă se făcea sau nu se făcea Centru de vaccinare acolo, dar trebuia făcută igienizarea. O parte din bani ne-au fost returnați, care au fost cheltuieli eligibile, și în continuare ni se returnează sumele pe care le plătim pentru menținerea centrului în stare de funcționare.
Care a fost cea mai importantă lecție pe care ați învățat-o, să spunem, în ultimul an?
Poate că pandemia a dat o altă idee despre viață, în general, oamenilor. Despre cât de prețioasă este libertatea sau cât de prețios este să fii sănătos, în primul rând.
Ați vorbit despre o nouă strategie de dezvoltare. Care sunt intențiile dumneavoastră pentru viitor? Cum vedeți dezvoltarea orașului în următorii ani?
Tălmaciu mi-aș dori să fie locul în care îți dorești să trăiești, împreună cu familia, cu copiii. Îmi doresc un oraș cu servicii medicale de calitate și spațiu medical de calitate, de aceea unul dintre obiectivele mele este de a avea un dispensar medical la standardele de acum. De asemenea, doresc pentru comunitate un centru comercial, iar pentru acesta au și demarat procedurile.
Apoi, având în vedere că odată cu construcția autostrăzii, zona Tălmaciu a devenit o zonă de interes pentru construcția de locuințe, consider că orașul va avea o dezvoltare și o evoluție demografică rapidă. Mai mult ca sigur populația Tălmaciului va crește cu cel puțin 50 la sută, în următorii ani.
Cum vedeți relația cu mediul de afaceri?
În permanență, pentru o autoritate locală, bugetul sau banii de investiții, pentru a crește calitatea vieții, în mare parte nu provin din impozite și taxe locale de la persoane fizice, ci din taxe, impozite, cote defalcate din TVA, care se întorc o parte din ei la bugetul local, de la fabrici, din mediul de afaceri, din mediul privat. Consider că un plus pentru un oraș este atragerea de investitori, iar odată cu ei vine și creșterea bugetului. Creșterea bugetului înseamnă bani de investiții, bani de investiții înseamnă creșterea calității vieții.
Pentru cei care sunt afectați acum de șantiere, de lucrări de investiții, dar care, pe termen lung, vor fi beneficiari ai modernizărilor, ce mesaj aveți?
Cei afectați acum, în mare parte sunt posesorii de terenuri agricole peste care a trecut autostrada. Fiind de interes național, nici nu pot frâna și nici nu ar fi indicat să frâneze cineva o dezvoltare benefică, nu pentru un oraș sau o țară, ci pentru toată Europa, fiindcă vorbim de Coridorul IV Pan-European. Știu că este neplăcut să rămâi fără proprietate, dar nu ține de autoritatea locală. Le acordăm și le-am acordat sprijin cum am putut, în relațiile cu CNAIR și alte autorități, doar că despăgubirile se dau după grila notarilor. Iar aceasta cuprinde prețuri foarte mici sau nejustificat de mici pe metru pătrat, pentru că majoritatea oamenilor, dacă au vândut până acum teren ori o proprietate, pentru a evita plata unei taxe mai mari la notar, au declarat prețul pe metru pătrat mai mic și atunci, în grila notarilor general, apare un preț mic, deși în mod clar ar valora mult mai mult. Au posibilitatea, dacă nu sunt mulțumiți de prețul obținut, să se adreseze instanței de judecată. Sunt cazuri care au contracte, au plătit pe el mai mult la notar și mă gândesc că instanța va ține cont.
Dumneavoastră, în plan personal, ce vă doriți de la anul 2021?
Sincer, mi-aș dori să ajungem la viața normală, la viața dinainte, la viața în care poți să vezi zâmbetul omului direct, nu după o mască. Îmi doresc să scăpăm de pandemie și toți oamenii să fie sănătoși!
