Devenit celebru după ce a fost defăimat la un post naţional de televiziune, un conductor de la Centrul Chinologic din Sibiu a dovedit că profesionalismul nu depinde de religie sau de muzica pe care o asculţi. L-a ajutat şi câinele său, Nord, cel mai bun prieten şi partener.
Solicitare de urgenţă
Centrul Chinologic Sibiu a fost solicitat de către Serviciul Criminalistic al IPJ Iaşi să vină în sprijinul celor câteva zeci de persoane care căutau de mai bine de patru zile un tânăr dispărut fără urmă în viscol, la aproximativ 70 km de reşedinţa de judeţ. Băiatul a ajutat o familie rămasă înzăpezită în maşină, dar nu a mai ajuns acasă. Viscolul l-a doborât. „În mai puţin de o oră, eu şi colegul meu, agentul principal Marius Hadăr, împreună cu câinii noştri, Nord şi Thor, am fost pregătiţi de plecare. Odată ajunşi la Iaşi, am fost puşi la curent cu situaţia, iar a doua zi, în zori, am început căutările. Condiţiile erau destul de grele, respectiv -10-15 grade Celsius, vânt şi o zăpadă de aproximativ 50 de centimetri, îngheţată, peste care s-a depus un strat de zăpadă praspătă, pe care vântul o viscolea. În unele locuri, zăpada atingea şi doi metri şi totul era acoperit”, povesteşte Poroşanu.
Deznodământ tragic
Echipele sibiene au căutat alături de ceilalţi poliţişti, pompieri, jandarmi şi voluntari, două zile la rând, fără niciun rezultat. Duminică seara, au văzut şi emisiunea „dedicată“ scandalului de la Centrul Chinologic. „Trebuie să recunosc că eu, personal, am fost demoralizat. Am fost atacat pe nedrept, fără nicio vină sau legătură cu scandalul. În plus, nici nu mă puteam apăra”, susţine Poroşanu, dezamăgit. Luni dimineaţă, au reluat căutările, iar la scurt timp, în jurul orei 10.40, Nord a găsit cadavrul. „Căutam pe malurile unui râu, când Nord a semnalizat ceva. Nu a semnalizat cum l-am învăţat eu, ci a lătrat, apoi a început să râcâie cu lăbuţa în zăpadă. Aşa a ieşit la iveală o parte dintr-un fular. Era al tânărului, care era îngropat la aproximativ 10 cm în zăpadă”, îşi aminteşte conductorul.
Prietenie pe viaţă
El şi Nord lucrează împreună de mai bine de doi ani. „Nord are doi ani şi şapte luni, iar noi doi ne cunoaştem de când el era foarte mic, respectiv şase săptămâni. A fost câinele pe care mi l-am ales şi l-am pregătit în specializarea căutare-salvare persoane. Este pentru mine colegul ideal. Nu mi-aş putea dori alt coleg. Este loial, ascultător, jucăuş, îşi face treaba exemplar şi mă pot baza pe el. Niciodată nu mă pot supăra pe Nord. Când văd că face absolut tot ce trebuie să facă doar ca să fiu eu mulţumit, normal că ajung să îl îndrăgesc foarte tare. Singurul meu regret este că nu pot petrece mai mult timp cu el, deoarece nu îl pot lua acasă. Are o slăbiciune pentru o anumită marcă de conserve de carne la cutie şi primeşte recompensă aşa ceva. A primit una şi luni, după ce l-a găsit pe acel tânăr”, recunoaşte inspectorul de poliţie.
Poliţistul rocker
Mare iubitor de animale, Viorel Poroşanu a absolvit Şcoala de Subofiţeri de Poliţie de la Slatina în 1996. Voia să lucreze cu câinii, deci a ales Centrul Chinologic din Sibiu. „De mic mi-au plăcut foarte mult câinii. Mereu mă jucam cu ei. Tatăl meu ştia că nu pot sta departe de câini, aşa că mă obliga mereu să ma spăl pe mâini când mergeam în casă, deoarece era sigur că m-am jucat cu câinii. Mereu am avut câini. Aşa că, după ce am absolvit şcoala de la Slatina, inevitabil am venit la Sibiu. Aici am început de jos, am muncit foarte mult şi am trecut prin toate specializările până să ajung, în 2007, ofiţer profesor. Am lucrat cu câiniI pe care i-am dresat pentru stupefiante, explozivi, urmă şi căutare-salvare, iar din 2012 am fost numit şef al Biroului Cercetare Ştiinţifică şi Misiuni”, explică Viorel Poroşanu. Mult mai puţin plăcută este pentru el amintirea momentului în care a devenit „celebru” pe un post naţional de televiziune, victimă colaterală a scandalului izbucnit în cadrul Centrului Chinologic. Moderatorul şi invitaţii l-au atacat din cauza simplului fapt că îi place muzica rock şi poartă barbişon. Au omis să precizeze că Viorel Poroşanu este un profesionist desăvârşit, pasionat de meseria lui şi cu rezultate excepţionale. Referitor la acest episod, se fereşte să facă comentarii. Mărturiseşte doar că a fost profund dezamăgit şi s-a gândit chiar să îşi dea demisia. Însă Nord e motivul principal pentru care nu renunţă.
Ataşament necondiţionat
Deşi de-a lungul carierei sale a avut mulţi câini de serviciu, Viorel Poroşanu recunoaşte că s-a ataşat de fiecare. „Nu pot să spun de care câine eram cel mai ataşat. Mereu de câinele cu care lucram. Fiecare câine în parte are o personalitate deosebită şi te face să ţii la el cel mai mult. Mai ales când vezi că şi el te iubeşte atât de mult încât încearcă mereu să-ţi facă pe plac, numai să fii tu mulţumit, numai să îl iubeşti”, susţine el. Şi pentru că nu îşi poate lua prietenul acasă, mai are doi câini. Unul este Becks, un superb ciobănesc german, iar celălalt este o corcitură de tekel, adoptat de la adăpostul de câini
Viorel POROŞANU | conductor
„Nu prea aveau cum să-l găsească. Şi pentru Nord a fost dificil, deoarece cadavrul erau îngheţat. El e antrenat să caute şi să salveze pesoane, însă, din păcate, acest om era mort. Dar l-a găsit şi aşa. Putea la fel de uşor să-l găsească Thor, câinele colegului meu, doar că el căuta în altă zonă.“
