În data de 4 martie se împlinesc 45 de ani de la cutremurul care a șocat întreaga țară și care a curmat aproape 1.600 de vieți, în sudul României.
În seara zilei de vineri 4 martie 1977, România a fost zguduită de un puternic cutremur cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter, având epicentrul în Munţii Vrancei.
Seismul produs în Vrancea a pus la pământ 35.000 de locuinţe şi a luat aproape 1.600 de vieţi. Cele mai multe în Bucureşti. 11.000 de oameni au fost îngropaţi sub dărâmături, notează Monitorul de Cluj.
Seismul a fost atât de puternic, încât a distrus o parte din oraşul Zimnicea şi localitatea Șistov de pe malul bulgăresc al Dunării. La Bucureşti, zeci de clădiri s-au prăbuşit complet. Pe Bulevardul Magheru, blocuri simbol ale vremii – Dunărea, Wilson, Scala – au dispărut într-o clipă.
În zorii zilei următoare începeau căutările supravieţuitorilor. Peste 30.000 de pompieri şi militari scormoneau printre dărâmături. La fiecare 5 minute mai scoteau pe cineva de sub ruine.
Cutremurul din 1977
Cutremurul din 4 martie 1977, produs la ora 21.21, a avut o magnitudine Mw (magnitudine-moment) de 7,4 şi s-a produs la o adâncime de 94 km, se aminteşte într-un comunicat de presă al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) din 25 februarie 2022.
Cutremurul a provocat cele mai mari pagube produse de un fenomen natural din istoria României: la nivel naţional 1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa (1.424 în Bucureşti) şi 11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în Bucureşti).
Un număr de 32 de clădiri de înălţime mare sau medie s-au prăbuşit în Capitală, 32.900 de locuinţe au fost grav avariate la nivel naţional, aproximativ 200.000 de oameni fiind direct afectaţi.
Puternicul seism din 4 martie 1977 a provocat prăbuşirea sau avarierea gravă a sute de imobile, sub ruinele cărora au fost prinse mii de victime, precum şi avarierea a mii de alte clădiri de locuinţe, unităţi spitaliceşti, şcoli şi instituţii de învăţământ superior, grădiniţe, creşe de copii, cămine internat, aşezăminte culturale, monumente istorice. Cel mai grav afectate au fost municipiul Bucureşti, regiunea de sud şi cea de est a ţării.
În ţară, cele mai afectate judeţe au fost Teleorman, Dolj, Ilfov, Prahova, Iaşi, Vaslui, Buzău, Vrancea. Numeroase clădiri din Buzău, Ploieşti, Craiova, Zimnicea, Alexandria, Focşani, Iaşi, Bârlad, Vaslui şi alte localităţi au suferit avarii grave.
În Transilvania, potrivit lui Mircea Radulian, preşedintele Consiliului Ştiinţific al Institutului Naţional de Fizică a Pământului, efectele cutremurelor vrâncene sunt atenuate rapid, afectând doar zona Braşovului. „În faţa arcului carpatic (estul şi sudul ţării), structura geologică e mai solidă, închegată. Înspre Transilvania, structura are caracteristici elastice. Cea solidă propagă mai bine unda, cea frământată din Transilvania o atenuează”, explică cercetătorul.
