Chirpărul a ales dezvoltarea durabilă


În fiecare an, comuna Chirpăr se prezintă tot mai mult ca o localitate europeană. Investiţiile în infrastructură şi dezvoltarea durabilă sunt prioritare pentru primarul Chirion Stănuleţ, nu doar în centrul de comună, ci şi pentru satele aparţinătoare: Săsăuş, Vărd  şi Veseud.

 

 

 

Edilul-şef îşi respectă angajamentul de a se preocupa atât pentru planurile de întreţinere şi înfumuseţare a aşezării, cât mai ales pentru renovarea şi modernizarea ei. Astfel, din 2008 încoace, la nivel local s-au demarat lucrări de pietruire şi reparare a străzilor din Chirpăr, Vărd, Săsăuş şi Veseud.

De asemenea, s-au efectuat lucrări de întreţinere la toate drumurile de hotar, în cele patru sate. Toate şanţurile au fost curăţate sau refăcute. Tot la capitolul curăţenie, administraţia locală s-a ocupat în fiecare an de curăţenia albiei râurilor, a fântânilor, a păşunilor şi a drumurilor. „Curăţenia comunei – la propriu şi la figurat – este una dintre priorităţile noastre de bază. Pentru că avem cetăţeni responsabili, care înţeleg importanţa curăţeniei, Chirpărul participă în fiecare an şi la campania naţională de ecologizare Let’s Do It, Romania!”, se mândreşte primarul Chirion Stănuleţ.

 

 

 

Gata de start

 

Vestea cea mai bună pentru cei 1.500 de localnici este începerea unui proiect care va scrie istorie pentru comuna sibiană. A fost aprobat proiectul european „Dezoltarea comunei Chirpăr prin modernizarea drumurilor, construirea sistemelor funcţionale de apă şi apă uzată, punerea în valoare a moştenirii culturale şi înfiinţarea unui centru social pentru bătrăni”, în valoare de 2,5 milioane de euro. „Uniunea Europeană reprezintă acum o provocare pentru fiecare dintre noi, iar administraţia locală va trebui să se adapteze rapid cerinţelor şi rigorilor impuse de UE. În prezent, avem aprobat pe Măsura 3.2.2. un proiect din fonduri europene nerambursabile prin care vom executa lucrări pentru apă, canalizare, trotuare, rigole, podeţe şi asfaltare în satele Vărd şi Veseud. Tot în cadrul proiectului vom înfiinţa un centru social pentru vârstnici după modelul Casei Seniorilor din Agnita”, detaliază Stănuleţ. Toate aprobările sunt pregătite şi urmează să fie demarată execuţia. „Licitaţiile au fost făcute şi a fost desemnată firma Sinecon pentru executarea lucrărilor. Totul e pregătit de o lună, dar trebuie să aşteptăm să treacă zăpada, pentru că altfel nu se poate lucra”, motivează primarul, adăugând că lucrările vor dura aproximativ un an. Proiectul are în vedere şi reparaţia capitală a căminului cultural din Chirpăr, introducerea încălzirii centrale şi achiziţia de costume populare pentru ansamblul de dansuri, instrumente muzicale şi mobilier adecvat.

Proiecte aprobate

 

Şi alte iniţiative ale edilului-şef au primit aprobarea Ministerului Dezvoltării şi Turismului. Astfel, proiectele pentru introducerea alimentării cu apă potabilă şi a reţelei de canalizare în Chirpăr şi Săsăuş sunt în faza organizării licitaţiei pentru desemnarea constructorilor. „Avem aprobate şi două proiecte care au în vedere modernizarea străzilor din satele Chirpăr şi Săsăuş. Se vor asfalta drumul comunal 38 Haltă Vărd-Veseud, care are aproximativ 4 km, precum şi toată comuna Chirpăr”, detaliază Stănuleţ. Multe dinte sediile instituţiilor locale sunt vechi şi au permanentă nevoie de reparaţii şi renovări, iar aceste cheltuieli se află şi ele pe agenda administraţiei.

 

Colaborare cu sponsorii

Şcoala generală din Chirpăr este un bun exemplu care denotă grija Primăriei, după ce, în 2009, acoperişul şi zidul de împrejmuire al şcolii au fost reparate, apoi s-a construit un zid nou la magazie, iar în 2010 a fost achiziţionată şi pusă în funcţiune o centrală pe lemne. Pe timp de iarnă, Primăria asigură, în fiecare an, lemne pentru încălzirea şcolilor din Chirpăr, Vărd şi Veseud. Un sprijin substanţial pentru renovarea şcolii şi a grădiniţei din Chirpăr vine şi din partea clubului Lions Brukenthal din Sibiu, ai cărui membri au dotat sălile de curs cu mobilier şi materiale didactice aduse din Elveţia. În plus, la fiecare început de an, „leii” sibieni le dăruiesc copiilor pacheţele cu cadouri. „Şcoala arată impecabil. Este mobilată complet. Puţine şcoli arată aşa. Cei de la Lions organizează pentru copii tot felul de activităţi şi vin mereu cu cadouri”, se bucură primarul. Anul trecut, cei mai buni trei elevi din fiecare clasă au fost premiaţi cu o tabără pe litoral. „Un fiu al satului, d-l Ciupină, ne-a ajutat să putem trimite la mare 40 de copii premianţi, care au stat o săptămână pe gratis. Îi mulţumim şi pe această cale”, completează Stănuleţ. De bun augur s-a dovedit, în ultimii doi ani, înfiinţarea unui ansamblu de dansuri populare tradiţionale din Chirpăr, care a câştigat locuri fruntaşe la mai multe concursuri zonale. Tot pentru tineri, Primăria a amenajat un teren de minifotbal, unde se desfăşoară şi orele de sport ale elevilor.

 

Atracţie turistică

 

Tradiţiile şi obiceiurile străvechi încă sunt la ele acasă, iar potenţialul turistic este avantajat de cetăţile săseşti din Chirpăr, Vărd şi Săsăuş, de arhitectectura originală a caselor şi de un cadru natural feeric, neatins de agitaţia urbană. „Săsăuşul e ceva aparte. De acolo va porni turismul în zonă”, este de părere primarul. Aici, turiştii vizitează cu interes şi biserica ortodoxă veche de 230 de ani, a cărei pictură reprezintă una dintre primele opere ale renumiţilor fraţi Grecu. Pentru a salva moştenirea istorică şi culturală a localităţii, în 2010 s-a înfiinţat Asociaţia „Obştea satului Săsăuş”, care în colaborare cu Primăria comunei a câştigat unui proiect pentru dezvoltare durabilă şi înfrumuseţare a localităţii. „Săsăuş – patrimoniu în pericol” a fost selectat pentru finanţare de Ambasada Franţei în România, fiind unul din cele doar 11 proiecte câştigătoare, din 75 depuse. „Ambasada ne oferă 10.000 de lei, adică jumătate din bugetul total al proiectului. Printer altele, dorim să amenajăm pentru turişti şapte locuri de popas cu băncuţe, totul într-un stil rustic”, dezvăluie primarul.

 

300

de miliarde de lei valorează proiectele câştigate de Chirpăr, din care o treime este cel de apă-canal pe fonduri europene, pe Măsura 3.2.2.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*