Corupție în pandemie? Cum și-au bătut joc politicienii de banii românilor

Cine a avut de câștigat de pe urma pandemiei COVID în România? Cu un sistem de sănătate fragil și înainte de pandemie, odată cu răspândirea virusului acest domeniu a fost pus la pământ.

Stocuri de produse destinate tratării și combaterii pandemiei de COVID-19, degradate și chiar expirate, probleme la achiziționarea măștilor chirurgicale, milioane de lei aruncați „pe apa sâmbetei”. Mai mult, pandemia COVID a dus la o scădere substanțială a speranței de viață în multe țări, inclusiv în România, unde aceasta a scăzut cu 1,4 ani, până la 74,2 ani.

Potrivit statisticilor, România ocupă penultimul loc în UE în ceea ce privește cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor, alocând în medie 1.310 euro pe an pentru sănătate pe cap de locuitor, față de 3.523 de euro, media țărilor UE. Ca pondere în PIB, România a alocat 5,7%, al doilea cel mai scăzut procent dintre țările UE, după Bulgaria.

Curtea de Conturi arată faptul că spitalele nu corespund normelor de siguranță și normelor igienico-sanitare, „fapt ce generează neîncrederea cetățenilor și costuri crescute privind întreținerea lor”, scrie Monitorul de Cluj.

În 2020, cheltuielile spitalelor finanțate de la bugetul de stat și bugetul local au fost în sumă totală de 32,5 miliarde de lei, preponderente fiind cele finanțate de la bugetele locale, care reprezintă 62% din această sumă.

Potrivit  Raportului Public al Curții de Conturi pe anul 2020, Ministerul  Sănătății a primit de la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului peste 1,8 miliarde de lei, bani care au fost împărțiți în felul următor:

  • 350.000 mii lei – pentru pregătirea unităților sanitare din România în vederea îngrijirii pacienților infectați cu COVID-19;
  • 42.000.000 lei – pentru decontarea cheltuielilor pentru carantină și pentru decontarea alocației de hrană a persoanelor vulnerabile care se află în izolare la domiciliu ca urmare a măsurilor de limitare a răspândirii COVID-19;
  • 16.500.000 lei – pentru achiziția de medicamente, dezinfectanți, dispozitive medicale și materiale sanitare care asigură prevenția și tratarea afecțiunilor asociate COVID- 19 în vederea acordării de către România a unui ajutor umanitar extern, cu titlu gratuit, pentru Republica Moldova.
  • 600.000.000 lei – pentru suplimentarea fondurilor destinate cheltuielilor cu carantina și a alocației de hrană pentru persoanele vulnerabile izolate la domiciliu;
  • 8.500.000 lei – pentru achiziția de medicamente, dezinfectanți, dispozitive medicale, echipamente medicale și materiale sanitare care asigură prevenția și tratarea afecțiunilor asociate COVID-19, pentru acordarea de către România a unui ajutor umanitar extern, cu titlu gratuit, pentru Ucraina;
  • 230.000.000 lei – pentru punerea la dispoziția autorităților publice locale a necesarului de măști de protecție pentru familiile și persoanele defavorizate de pe raza unităților administrativ-teritoriale.
  • 570.000.000 lei – în vederea achiziționării medicamentelor necesare pentru tratamentul bolnavilor cu infecție COVID. Din această sumă, suma de 65.000 mii lei a fost destinată rezervei Ministerului Sănătății în vederea asigurării achiziționării medicamentului Veklury (Remdesivir), necesar pentru tratamentul pacienților cu infecție COVID;
  • 45.405.000 lei – pentru achiziționarea medicamentelor necesare pentru tratamentul bolnavilor cu infecție COVID-19, precum și pentru acordarea de către România a unui ajutor umanitar extern, cu titlu gratuit, pentru Republica Moldova.

„Ministerul Sănătății nu a utilizat corespunzător sumele alocate în anul 2020 din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, imobilizând suma de 749.383.000 lei (40,80% din totalul sumei alocate). Din sumele alocate ministerului din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, suma de 53.905 mii lei nu a fost utilizată conform destinațiilor prevăzute în actele normative specifice. Au fost constatate nereguli în procedura de negociere fără publicare prealabilă a unui anunț de participare, având ca obiect încheierea unui acord-cadru pentru achiziția de măști chirurgicale derulată și inițiată de Ministerul Sănătății. Au fost identificate nereguli în derularea contractului în valoare de 78.166.000 mii lei, încheiat de Ministerul Sănătății pentru achiziția de măști chirurgicale pentru familiile și persoanele defavorizate. Livrarea măștilor chirurgicale achiziționate pentru familiile și persoanele defavorizate în cadrul acestui contract s-a realizat peste termenul asumat, garanția de bună execuție în sumă de 1.970.000 lei nefiind depusă în termenul legal. Cu toate că MS avea posibilitatea de a rezilia de drept contractual cu furnizorul pentru neîndeplinirea clauzelor contractuale și de a selecta următorul clasat din procedura de achiziție, acesta a continuat derularea contractului”, arată Curtea de Conturi.

Medicamente expirate, alba-neagra cu banii!

Curtea de Conturi mai arată că în anul 2020, Compania Națională Unifarm SA București a efectuat plăți în valorea de 11 milioane de euro (55.384.000 lei) „în alte scopuri decât cele pentru care au fost contractate, nerespectând astfel destinația fondurilor publice contractate, respectiv pentru achiziția de urgență de material și echipament sanitar în contextul pandemic din România”.

„În vederea achiziției de urgență de material și echipament sanitar, în contextul pandemiei de COVID-19 în România, în anul 2020, CN Unifarm SA a contractat două credite, astfel:

  • credit în sistem revolving în valoare de 1.150.000.000 lei, acordat de Banca de Export Import a României Eximbank SA, în numele și în contul statului român, pentru finanțarea achiziției de urgență de materiale și echipament sanitar, în contextul necesității gestionării sincopelor ce pot interveni în sistemul de sănătate publică în ceea ce privește asigurarea stocurilor necesare de produse farmaceutice pentru gestionarea epidemiei de gripă și a amenințării cu coronavirus din România.
  • credit în limita sumei de 1.150.000.000 lei, contractat de la Ministerul Finanțelor,  în scopul rambursării primei tranșe din împrumutul acordat de Eximbank în numele și în contul statului român, diferența urmând a fi utilizată în scopul achiziției de urgență de material și echipament sanitar în contextul pandemiei de COVID-19 din România.

CN Unifarm SA a efectuat achiziții fără respectarea prevederilor legale aplicabile în domeniul achizițiilor publice și fără asigurarea condițiilor de eficiență economică și a unor clauze avantajoase pentru companie. În unele cazuri, CN Unifarm SA a utilizat în mod nelegal fondurile împrumutate pentru achiziția în regim de urgență de produse destinate tratării și combaterii pandemiei de COVID-19. Prin realizarea achizițiilor fără respectarea prevederilor legale, au fost încheiate contracte dezavantajoase pentru companie, fiind create în mod nejustificat stocuri fără desfacere. De asemenea, au fost achiziționate produse care nu s-au putut valorifica din cauza neacceptării acestora de către unitățile sanitare.

În condițiile în care CN Unifarm SA nu a avut comenzi ferme sau solicitări pentru produsele achiziționate, cantitățile achiziționate au fost supradimensionate, compania a acumulat stocuri de produse destinate tratării și combaterii pandemiei de COVID-19, existând situații în care produsele s-au degradat și chiar au expirat, nemaifiind posibilă valorificarea acestora”, arată auditorii Curții de Conturi.

Potrivit acestora, „prin supraestimarea valorii de achiziție a testelor rapide pentru detectarea virusului COVID-19 și prin supradimensionarea necesarului de astfel de produse, bugetul companiei a fost prejudiciat cu suma de 929.000 lei fără TVA, reprezentând contravaloarea a 24.331 de teste rapide de diagnosticare a virusului COVID-19, care au expirat în anul 2021, la care se adaugă dobânzi legale penalizatoare”.

„Patrimoniul CN Unifarm SA a fost prejudiciat cu suma de 496.000 lei, reprezentând contravaloarea unor produse expirate. De asemenea, patrimoniul CN Unifarm SA a fost prejudiciat cu suma de 8.795.000 lei, din care suma de 8.421.000 lei fără TVA reprezintă valoarea stocurilor de kituri de recoltare și transport TBA UTM expirate, la care se adaugă dobânzi legale penalizatoare. Mai mult, patrimonial CN Unifarm SA a fost prejudiciat cu suma de 10.996.000 lei, reprezentând contravaloarea produselor Novel Coronavirus (2019-nCov) Nucleic Acid Diagnostic Set (PCR Fluorescence Probing) 24 teste/kit, care au expirat. CN Unifarm SA a achiziționat, fără fundamentarea unui necesar, materiale sanitare și dispozitive medicale care nu au fost vândute unităților spitalicești și care au expirat în gestiunea companiei. Astfel, patrimoniul CN Unifarm SA a fost prejudiciat cu suma de 5.356.000 lei.

Compania Națională „Unifarm” S.A. a fost înființată în 1935 și este unul dintre principalii distribuitori de produse farmaceutice și parafarmaceutice din România.

Reamintim că fostul director general al Unifarm Adrian Eugen Ionel a fost trimis în judecată în octombrie 2020, fiind acuzat pentru mai multe fapte de corupție. Conform procurorilor, acesta ar fi cerut o mită de 760.000 de euro de la reprezentanţii unei firme, în schimbul atribuirii unui contract de achiziţie de echipamente de protecţie împotriva infectării cu noul coronavirus, respectiv 250.000 de combinezoane şi trei milioane de măşti chirurgicale.

Mai mult, în decembrie 2020, DNA anunța că Ionel este urmărit penal într-un nou dosar pentru abuz în serviciu, fiind acuzat că ar fi încheiat cu o societate comercială un contract de achiziții publice ce avea ca obiect cumpărarea a 1.500.000 de „măști chirurgicale cu trei pliuri”, cu toate că societatea respectivă nu era avizată de Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România pentru importuri/distribuția de astfel de măști.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*