Dragostea este ca mersul pe bicicletă

În premieră la Sibiu, pasionaţii de ciclism au învins orice fel de barieră şi au făcut echipă cu iubitorii sportului pe două roţi care nu văd ca ceilalţi şi această dizabilitate îi împiedică să pedaleze singuri.

Aşa că, duminică, un grup de vreo 50 de oameni şi-au unit destinul pentru o zi, pentru a putea visa împreună şi au luat startul la „Unstoppable – Turul Ciclist al Sibiului“, prima cursă dedicată persoanelor cu nevoi speciale din România, care doresc să meargă cu bicicleta, relatează Agerpres.

Poveste despre curaj

Cu câteva minute înainte să se dea startul din Piaţa Mare, o doamnă şi un domn stăteau pe bancă, lângă o bicicletă special concepută cu două locuri, ca să poţi pedala în tandem – doi sibieni cu părul alb, soţ şi soţie, care aveau pe sub geci tricourile de ciclişti, inscripţionate „Unstoppable“. Povestea lor este povestea fiecăruia dintre noi, este despre curajul de a împărţi totul, de a visa împreună cu cineva şi mai ales de a avea încredere unul în celălalt, de a oferi şi găsi siguranţă în cel sau cea cu care faci echipă.

Împreună pentru toată viața

Constantin şi Miriam Diaconescu sunt dovada vie a unei poveşti frumoase de viaţă, în care dragostea a învins totul şi viaţa chiar este ca mersul pe bicicletă. Constantin este un bărbat căruia îi place să meargă cu bicicleta de la 4 ani.

Ulterior, s-a împrietenit cu Miriam, colega lui de şcoală. Şi aşa a început în urmă cu mai bine de jumătate de secol povestea lor de dragoste. La un moment dat, Miriam a început, treptat, să îşi piardă vederea. Dar acest lucru nu l-a făcut pe Constantin să renunţe la pasiunea lor de a călători împreună pe bicicletă. Aşa că şi-au cumpărat o bicicletă specială, care le dă posibilitatea să pedaleze în acelaşi timp. El stă pe şaua din faţă, iar Miriam îşi urmează nu doar soţul, ci şi visul de a fi fericită pe două roţi, pedalând în acelaşi timp cu el.

„De vreo 50 – 60 de ani mergem cu bicicleta. Adică eu merg de aproape 70 de ani pe bicicletă şi cu soţia mea am început să mergem împreună pe bicicletă acum 50 de ani. Această bicicletă în tandem am cumpărat-o când ea nu a mai putut să meargă singură, am căutat pe Internet şi am găsit. De vreo zece ani mergem cu bicicleta în tandem. Până atunci aveam fiecare bicicleta lui“, a declarat duminică, pentru Agerpres, Constantin Diaconescu, soţ şi pilot în cursa „Unstoppable – Turul Ciclist al Sibiului“.

Un deceniu de pedalat în tandem

Un deceniu aproape de normalitate. Un deceniu în care au călătorit pe bicicletă şi problemele ei cu vederea nu au contat. Un deceniu de a te bucura de cărări din pădure, de drumuri din judeţul Sibiu şi nu numai, de drumeţii în care tot ce a contat a fost doar dragostea, încrederea, siguranţa pe care ţi-o poate da cel pe care îl iubeşti. O încredere „oarbă“ în celălalt, cum poate ar spune unii, însă de fapt este să poţi „vedea“ în celălalt – şi atunci când ochii nu te mai ajută cum ai vrea – tot ce ai nevoie ca să mergi înainte în viaţă. Şi nu doar pe jos, ci şi pe bicicletă.

„Acum continuăm plăcerea pe care am avut-o toată viaţa, să mergem cu bicicleta. Am făcut şi drumuri lungi de genul Braşov, Piteşti. Am fost în tandem la Sibiel, la Sălişte, la Cisnădioara, mergând pe drumuri mai puţin circulate. Multă lume vine şi se uită la bicicletă să vadă cum e făcută, se uită la ea, pentru că este ceva mai rar“, ne dezvăluie Constantin.

Experiență inedită

Miriam, copilotul lui Constantin, admite că mersul pe bicicletă în tandem, mai ales când în spate, în şa, este un ciclist nevăzător, înseamnă în primul rând să comunici şi cele mai banale lucruri, pentru ca plăcerea de a pedala să nu fie umbrită de nimic. Practic, pilotul îi dă indicaţii copilotului nevăzător aproape în permanenţă, pentru a putea pedala împreună.

„Unele senzaţii sunt cu totul altfel, adică tot timpul trebuie să îţi spună «vezi că o luăm la stânga», «vezi că e curbă», că, dacă nu, se înclină brusc bicicleta. Trebuie comunicat permanent şi acum unele drumuri le ştiu aproape pe dinafară, dar tot trebuie să spună. Pentru că, de exemplu, ştiu că urmează linia de tramvai, dar unde anume, nu“, explică Miriam Diaconescu.

Totul începe cu o dorinţă

Cursa organizată în premieră în oraş a pornit de la dorinţa unui băiat nevăzător, mărturisită lui Andrei Rusu, unul din organizatorii „Unstoppable – Turul Ciclist al Sibiului“, în timp ce erau, într-o iarnă, într-o tabără de schi în judeţul Bistriţa-Năsăud. Andrei Rusu şi Dana Mitea, doi sibieni fără probleme de vedere, au reuşit duminică să facă de neoprit pasiunea pentru ciclism, dar şi dragostea de viaţă şi faţă de cel de lângă tine.

„Ideea a venit de la un participant din Bistriţa, un om extraordinar pe care Andrei l-a întâlnit într-o tabără de schi pentru nevăzători şi îşi dorea foarte mult să meargă pe bicicletă. Şi atunci Andrei a luat legătura cu organizatorii Turului Ciclist şi aşa ne-am dat seama că am stârnit un val, au venit atât de mulţi oameni. Sunt foarte fericiţi. Am fost cu ei şi prin Muzeul ASTRA şi una dintre participante, care a participat şi la Jocurile Paralimpice ca înotătoare, mi-a zis că vor să mai vină şi să mai organizăm. Noi ieri simţeam că este aşa, parcă o inconştienţă, eram cu ei toţi aici şi ne-am dat seama că este o răspundere, dar în acelaşi timp sunt extraordinar de independenţi şi de bine pregătiţi, sunt extraordinar de plini de viaţă şi dornici să facă mişcare şi sport în general. Mulţi piloţi spun că se simt în siguranţă cu coechipierii lor nevăzători şi că învaţă foarte mult de la ei. Mulţi piloţi aveau teama că nu o să se descurce, dar e un fenomen invers, practic este unstoppable (de neoprit – n.r.). Şi aşa o să fim în continuare“, spune Dana Mitea.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*