Turiştii prezenţi azi în cel mai mare muzeu în aer liber din România, Muzeul ASTRA din Pădurea Dumbrava, au avut ocazia să servească o supă de peşte la ceaun, făcută după o reţetă tradiţională chiar de lipovenii de la Mila 23 din Delta Dunării.
Este pentru prima dată când într-un muzeu românesc li se oferă turiştilor o asemenea experienţă.
Pentru că azi a fost prima dezlegare la peşte din Postul Crăciunului, cei de la muzeu au oferit celor interesaţi şi reţeta tradiţională de gătit supă de peşte lipovenească. Cei doi pescari lipoveni prezenţi la Sibiu au pescuit cu unelte tradiţionale, precum setca, peşte din Lacul Dumbrava, de faţă cu cei prezenţi. Supa a fost realizată din crap, somn şi fitofag. Întrebaţi care sunt secretele unei supe originale de peşte, reprezentanţii Muzeului ASTRA au detaliat, pentru AGERPRES, că este nevoie de „15-20 kg de peşte, 15 litri de apă, 1 kg de roşii, 2 kg ceapă, 2 kg cartofi, 1 kg ardei alb, 500 grame ardei roşu, pătrunjel (sau leuştean sau ţelină după gust), sare şi oţet. Se pune ceapa cu ardeii la fiert o jumătate de oră, după care se adaugă cartofii tăiaţi rondele. După ce fierb cartofii se pune peştele eviscerat şi porţionat, roşiile tăiate, oţet şi sare. Se lasă la fiert cu foc puternic, iar după ce dă in clocot se mai lasă incă 15 minute pe foc in ceaun ca sa prindă carnea gustul incredientelor.”
Azi, de Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, vizitatorii muzeului au putut vedea la Sibiu, în inima Ardealului, o afumătoare din Delta Dunării, cu paie, realizată tradiţional, în care se afumă peştele după reţetă tradiţională. „Este o premieră pentru muzeu reconstituirea unei instalaţii de afumat peşte (afumătoare cu structură de stuf), în cadrul unui scenariu în care atât stuful, uneltele şi know-howul poartă amprenta celor din satele Deltei. Afumătoarea este reconstituită în perimetrul cherhanalei din Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, acolo unde se vor derula atelierele de pescuit/ prelucrat, afumat şi gătit peşte. Aducem la cunoştinţă publicului că astfel de ateliere cu iz interactiv (culinare, meşteşugăreşti) vor fi organizate şi în minivacanţa de 1 decembrie la Muzeul ASTRA”, a declarat Ciprian Ştefan, manager general al Muzeului ASTRA.
Până joi, zilnic, între orele 10.00 şi 16.00, în muzeul sibian se vor organiza ateliere de pescuit, pregătit şi afumat peştele. Una din experienţele inedite va fi pregătirea peştelui la plitkă, un cuptor mic de curte, pe care se prăjeşte peşte de apă dulce. În acest mod se va reconstitui modul de preparare a hranei „pe baltă” la adăpostul pescăresc.
În muzeul sibian, turiştii care nu ajung zilele acestea să mănânce peşte pregătit tradiţional, pot vedea cum arată un întreg sector de pescuit, cu o gospodărie de pescar lipovean adusă din Delta Dunării. „Lipovenii periodic repară aici plase şi lotci prin amenajarea unui mic atelier de marangoz – tâmplar de bărci, pescuiesc cu vârşe / vintire şi plase”, se mai arată într-un comunicat de presă al instituției.
Este posibil ca turiştii să pescuiască anul viitor pe Lacul Dumbrava, care se întinde pe patru hectare. Lacul a fost populat cu crap, caras, şalău, novac, somn şi chiar şi păstrăvi veniţi dintr-un pârâiaş. Specialiştii spun că numai aici se poate pescui o subspecie unică de crap, crapul de Dumbrava, a precizat, pentru AGERPRES, directorul Muzeului ASTRA, Ciprian Ştefan. „Noi am vrut să oferim ceva de super calitate publicului. Cine e cel mai în măsură să îţi ofere reţete din Delta Dunării, decât cei de acolo? Intenţia este de a promova tradiţiile gastronomice şi cele meşteşugăreşti, ca să se ducă mai departe meşteşugurile. Dacă mergi în Deltă, poate doar 5 la sută dintre ei mai folosesc lotcile din lemn, care e ceva între barcă şi canoe, e specifică în Mila 23 şi este făcută din scândură de brad, cătrănită. Din 2003 s-a dat o lege, fiind interzisă lotca cu cătran în Deltă, că ar polua. Aici, la noi, la Sibiu, vizitatorul poate să vadă anul viitor cele opt lotci pe care le avem, se vor putea face plimbări cu barca, ateliere de pescuit, poate să vadă un mod de a trăi din Deltă”, a explicat Ciprian Ştefan.
În mod inedit, vizitatorii din muzeul sibian pot vedea şi cum arată o gheţărie tradiţională din Delta Dunării, un fel de „frigider” care nu are nevoie de curent electric. Directorul Ciprian Ştefan vrea să repare gheţăria cu ajutorul lipovenilor şi să păstreze peşte în ea. E vorba de pereţi de stuf, care se îngroapă în pământ, se foloseşte gheaţă şi aşa lipovenii îşi conservau peştele până în vară. „În Novegia nu se mai conservă codul prin mijloace moderne, pentru că s-a ajuns la concluzia că este foarte costisitor şi poluator. Efectiv au revenit la conservarea arhaică, pur şi simplu codul este prins şi eviscerat, după care aşezat pe nişte stinghii de lemn şi lăsat la uscat, pentru că aerul foarte rece e mai bun. Conservarea asta tradiţională este mult mai sănătoasă decât cea mecanică. E un mesaj prin care vrem să arătăm că prin mijloace foarte simple poţi să îţi conservi o hrană mult mai sănătoasă”, argumentează directorul Ciprian Ştefan.
În Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului vizitatorii pot vedea şi o cherhana din Mahmudia, dincolo de stuful de la marginea lacului, într-o rezervaţie naturală, un mic paradis unde se aud doar raţele şi gâştele sălbatice şi se văd peştii cu ochiul liber.
