În legislatura 2008-2012, Ovidiu Ganţ este viceliderul grupului parlamentar al minorităţilor naţionale
După două mandate, a acumulat o experienţă care-l recomandă şi pe mai departe. „Am frecvent sentimentul de déjà-vu”, mărturiseşte Ovidiu Ganţ. Cariera sa o urmează, întrucâtva, pe cea a lui Klaus Iohannis, nu modelul dâmboviţean de a face politică. „La noi, în România, e tendinţa stupidă de a înnoi, de a aduce mereu nume noi. În Bundestag, de exemplu, sunt câte 20 de ani aceiaşi deputaţi. Eu m-am specializat pe legislativ, merg pe drumul meu.
Dacă fiecare ne-am cunoaşte locul şi ne-am vedea de treabă, cred că ar fi extraordinar. Mi s-a propus să candidez pentru funcţia de primar al Timişoarei, dar am refuzat. Degeaba aş fi făcut-o, neavând o majoritate în Consiliul Local. Ideea este să fii eficient, să poţi face ceva. La Sibiu e un caz fericit. Cât despre o funcţie de ministru, nu mi s-a propus şi, în momentul de faţă, nu mă interesează, chiar dacă mi s-a propune. Cred că fac foarte bine ceea ce fac în momentul de faţă. Scopul este să fii eficient unde eşti. Decât un ministru prost, mai bine un deputat foarte bun”, este de părere Ganţ.
Bilanţ de mandat
În legislatura 2008-2012, este viceliderul grupului parlamentar al minorităţilor naţionale. Face parte din comisia pentru politică externă a Camerei Deputaţilor şi cea pentru afaceri europene, precum şi din cea permanentă pentru afaceri europene a Parlamentului României. Este membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Republica Federală Germania şi Olanda. Din cele 22 de proiecte legislative pe care le-a iniţiat sau le-a susţinut în ultimii patru ani, sunt trei pe care le consideră fundamentale. „Două dintre ele le-am iniţiat eu, una se referă la premierea olimpicilor internaţionali, cealaltă la modificarea Legii patrimoniului cultural mobil. De asemenea, am susţinut politic şi am reuşit să întorc de la respingere proiectul lui Sever Voinescu privind imprescriptibilitatea infracţiunii de omor. Mi-am dat seama că e un lucru foarte important şi l-am susţinut, pentru că, politic, cred că nu avea nici o şansă. Şi până la urmă a trecut”, susţine deputatul FDGR.
Disciplină germană
Dintr-o masă de aleşi pe care-i vedem la televizor mai mult dormind sau vorbind la telefon în timpul şedinţelor – asta când îşi fac timp să treacă pe la Palatul Parlamentului, Ovidiu Ganţ vine cu un procent de prezenţă ce pare neverosimil: aproape 100 la sută, după cum arată un studiu al Institutului pentru Politici Publice. Întrebat cum a reuşit asta, Ganţ spune că a încercat să-şi programeze toate activităţile astfel încât să participe la fiecare vot. „În primul rând, mi-a ajutat Dumnezeu şi am fost sănătos. În al doilea rând, mi s-a părut foarte important să fiu acolo”, conchide el. Şi în perioada în care a fost europarlamentar, a considerat că prezenţa este o cerinţă esenţială pentru buna desfăşurare a activităţii. „Până la urmă, exprimarea votului e baza activităţii parlamentare. De ce stai acolo dacă nu votezi? În ceea ce îi priveşte pe colegi, nu pot să mă exprim, pentru că fiecare îşi are motivele lui”, explică Ganţ.
Sprijin social
Implicarea sa în relaţiile economice bilaterale cu Germania generează în România mii de locuri de muncă, spune Ovidiu Ganţ. „Mi-am continuat activitatea pe care am avut-o dintotdeauna. M-am implicat în aducerea unor investitori germani în România, care în urma discuţiilor cu Executivul (şi mă refer aici atât la Guvern, cât şi la administraţiile locale) au decis să investească în România şi nu în altă parte. Aproximativ 3.000 de locuri de muncă s-au născut astfel”, a contabilizat el. Pe de altă parte, a oferit susţinere pentru municipalităţile din Sibiu şi Avrig, dar şi pentru administraţii locale din judeţe precum Timiş sau Satu Mare. Astfel s-au obţinut, de exemplu, fonduri guvernamentale pentru lucrările de reabilitare a şcolii generale nr. 19, în vederea mutării Colegiului Naţional Pedagogic „Andrei Şaguna”, sau pentru grădiniţa de pe Calea Poplăcii. „Amândouă au şi secţie germană şi secţie română, deci nu se poate spune că sunt doar în beneficiul etnicilor germani. De asemenea, toamna trecută, când a fost blocajul cu salariile profesorilor de la Liceul de Artă, eu am discutat cu premierul Boc şi s-a rezolvat problema”, susţine Ganţ, fost director al liceului timişorean „Nikolaus Lenau”.
Campanie la pas
Preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din România, Klaus Iohannis, a discutat cu ceilalţi candidaţi înainte de startul oficial al campaniei electorale, însă a precizat că nu va încheia nicio alianţă sau înţelegere. „Să vedem ce majorităţi se cristalizează după alegeri. Deocamdată e sigur că o să colaborez cu colegii mei din grupul parlamentar al minorităţilor”, completează Ganţ. Forumul German se numără printre puţinele formaţiuni politice din ţară care nu duce o campanie agresivă înaintea alegerilor din 9 decembrie. Candidatul său, timişoreanul Ovidiu Ganţ, are locul asigurat în Camera Deputaţilor dacă obţine în toată ţara cel puţin 10 procente din numărul mediu general valabil de voturi. Asta nu este încă o problemă. În funcţie de prezenţa la urne, s-ar putea să-i fie suficiente mai puţin de 5.000 de voturi. „Bazinul nostru electoral scade, din cauză că scade populaţia de etnie germană, dar e posibil să compensăm cu populaţia românească. Pe noi, românii ne-au votat permanent. Cum atragem acest electorat? Cu rezultatele concrete ale politicii pe care am dus-o”, aminteşte Ganţ, contactat de Mesagerul de Sibiu. Pentru primul mandat, Ganţ a fost votat de 36.000 de alegători, iar în 2008, de 23.000. Dacă va fi votat de toţi etnicii germani, conform ultimelor date ale recensământului, atunci ar miza pe aproximativ 40.000-45.000 de ştampile.
99,5
la sută este prezenţa la vot a lui Ovidiu Ganţ în perioada 19.12.2008 – 07.11.2012
Activitatea parlamentară în cifre
Luări de cuvânt: 89 (în 74 şedinţe)
Declaraţii politice: 12 (din care două consemnate conform materialului depus la secretariatul de şedinţă)
Luări de cuvânt în Biroul Permanent: 37 (în 33 şedinţe)
Propuneri legislative iniţiate: 22
Întrebări şi interpelări: 59
