Întrebări despre Coronavirus care sper că vor deveni virale | OPINIE

Autoritățile sunt bune la teorie, dar practica nu prea se potrivește cu deciziile din spatele birourilor. COVID-19 a băgat, cu sau fără motiv, spaima în autorități. În oamenii obișnuiți parcă nu atât de mult.

Înghesuiala din marile centre comerciale nu s-a redus, deși numărul cazurilor de îmbolnăvire cu coronavirus a crescut mult în ultimele zile, mai ales în Italia.

Prima decizie majoră a autorităților din România care miroase a panică este interzicerea manifestărilor cu un număr mare de participanți.

Dar…

Aș vrea să știu ce înseamnă „manifestări publice sau private, în spații deschise sau închise, cu un număr de participanți mai mare de 1000 de persoane“?

Au fost informate Direcțiile de Sănătate Publică județene despre modul în care trebuie interpretată această măsură și cum să fie ea pusă în aplicare (celebrele „norme de aplicare“)?

Pe baza cărei analize s-a decis – presupun că decizia a fost luată de specialiști în epidemiologie din Ministerul Sănătății și din departamentul pentru situații de urgență al MAI – limita de 1.000 de persoane?

De ce doar manifestările publice (Sunt oare singurul care mă întreb cum sunt definite acestea?) să fie interzise și nu accesul simultan în orice spațiu în care se strâng în același timp 1.000 de oameni?

Într-un cinematograf dintr-un mall nu sunt 1.000 de spectatori, dar în mai multe săli simultan ar putea fi. În foodcourt cu siguranță sunt. Aproape la orice oră din zi. La fel și în hipermarketurile care funcționează în marile centre comerciale. Plus marile magazine. Acestea intră sau nu sub incidența măsurii?

Chiar e greu de intuit că în oricare centru comercial sunt într-o zi obișnuită peste 1.000 de cumpărători? E suficient să strănute unul singur și, din aproape în aproape, se pot contamina alte câteva zeci de persoane.

De asemenea, se vorbește despre autoizolare, dar nimeni nu explică exact ce anume presupune asta. Este o măsură recomandată, dar nu pare clar cum poate ea să fie impusă. Evident (pentru mine, nu și pentru autorități), oamenii aceștia au familii. Trebuie și familiile să intre în (auto)izolare? Ceilalți membri ai familiei nu mai merg la serviciu, la școală? Se închid toți în casă sau în camere separate? Cum se procedează?

Cum este reglementată subzistența acestor familii? Mâncarea? Dar medicamentele și administrarea medicației?

Medicii de familie ce obligații au în aceste cazuri?

Și-a pus cineva problema că urmează Paștile, cu tot ce presupun aceste sărbători (circulația intensă a persoanelor, inclusiv peste frontiere, înspre/dinspre zone afectate de coronavirus, adunări religioase masive, mai ales în preajma lăcașurilor de cult etc).

Măsurile nu sunt comunicate clar și nu pare să fie aplicabile fără a lăsa loc la interpretări subiective. Nouă cine ne explică?

Și, da, nu chiar în ultimul rând, ni se recomandă să nu facem provizii de mâncare, dar e nevoie de o epidemie – fie și ea cu un (corona)virus nou – ca să ne obișnuim să nu ne înghesuim în autobuze dacă suntem bolnavi și să ne spălăm mai des pe mâini?


Paul NICULESCU

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*