Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul este prăznuită în fiecare an pe data de 29 august, fiind considerată zi de post. Aceasta încheie anul bisericesc, deoarece pe 1 septembrie începe noul an bisericesc, scrie Monitorul de Cluj.
Tăierea capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul este pomenită în calendarul creştin ortodox în 29 august, zi în care Biserica a rânduit Post.
Cine a fost Sfântul Proroc Ioan Botezătorul?
Sfântul Ioan Botezătorul a venit pe lume în familia preotului Zaharia din cetatea Orini, mama sa, Elisabeta fiind descendentă a seminției lui Aaron. Nașterea proorocului s-a petrecut cu numai 6 luni înainte de nașterea lui Isus Hristos.
Sfântul Proroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului propovăduia în pustia Iordanului pocăinţa sinceră şi mărturisirea păcatelor. „Şi erau botezaţi de către el în râul Iordan, mărturisindu-şi păcatele mulţimi de iudei” (Matei 3;6). Acest botez, simbolizând şi consfinţind curăţia sufletească dobândită prin întoarcerea inimii către Dumnezeu, deschide şi pregăteşte calea Mântuitorului: „Pocăiţi-vă că s-a apropiat Împărăţia cerurilor” (Matei 3;2).
Cu acest fel de botez a fost botezat de către Ioan şi Iisus Hristos, nu pentru că avea nevoie de pocăinţă, ci pentru a „împlinii toată dreptatea” (Matei, 3, 15), adică pentru a asuma până la capăt condiţia umană.
Sfântul Ioan vestea totodată că „Cel ce vine după mine este mai puternic decât mine; Lui nu sunt vrednic să-I duc încălţămintea; Acesta vă va boteza cu Duh Sfânt şi cu foc” (Matei 3;11). El mărturisea că Acela este Mesia cel profeţit de toţi prorocii Legii Vechi, Iisus Hristos Domnul.
Când Sfântul Proroc Ioan propovăduia pocăinţa, Galileea era condusă de Irod Antipa, care era căsătorit cu fiica emirului Arabiei. Dar a îndepărtat-o pe aceasta şi s-a căsătorit cu soţia fratelui său Filip, Irodiada. Legătura se pare că dura încă de când fratele său, Filip, era în viaţa, făcându-se Irod „ca un răpitor desfrânat şi amestecător de sânge” (Vieţile Sfinţilor). Sfântul Ioan confruntat cu imoralitatea regelui nu s-a sfiit să-l înfrunte, spunând că nu îi este îngăduit să ia pe femeia fratelui tău. Dată fiind influenţa Botezătorului asupra mulţimilor, Irod dorea să îl suprime, mai ales că prorocul condamna în auzul tuturor legătura nelegiuită dintre el şi soţia fratelui său. Temându-se însă de tulburarea pe care ar fi putut-o isca în rândul poporului uciderea lui, acesta se mulţumeşte să-l închidă pe Sfântul Ioan într-una din cetăţile lui.
În ziua aniversării sale, Irod dă o petrecere la care invită mulţi demnitari. După ce se ameţesc de vin, Irodiada o pune pe fiica ei, Salomeea, să danseze în faţa invitaţilor. Pentru spectacolul oferit de aceasta, Irod îi oferă un mare dar: să-şi aleagă până la jumătate din împărăţie. La sugestia mamei sale ea refuză averile şi cere să i se dea pe tipsie capul lui Ioan Botezătorul.
În miezul nopţii, regele porunceşte tăierea capului Sfântului Ioan, care i-a fost adus pe o tipsie lui Irod cu sângele care încă mai picura.
Crima aceasta a fost urmată de un şir de încercări pentru Irod. A pierdut conducerea regatului, fiind trimis în surghiun, în Spania, împreună cu Irodiada şi fiica acesteia.
În cele din urmă au avut un sfârşit năprasnic, mai întâi Salomeea a fost decapitată prin strângerea gheţii în jurul capului, când a încercat să traverseze un râu îngheţat care s-a rupt. Capul i-a fost adus lui Irod şi Irodiadei, aşa cum odată se adusese capul Mergătorului Înainte; dar nu tăiat de sabie, ci de gheaţă.
Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, tradiții și obiceiuri
- În data de 29 august este INTERZIS să consumăm vin roșu, fructe de culoare roșie și varză
- Nu trebuie să se folosească cuțitul, totul se va rupe cu mâna
- Din seara de 28 august nu se mai consumă nimic, decât apă, până ziua de după Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul
- În ziua de 29 august nu se mătură prin casă, deoarece se spune că zgomotul îi va deranja pe morți
- În această zi se dau de pomană bucate pentru pomenirea morților
- Nu se mănâncă fructe și legume cu formă rotundă
- Pentru alungarea bolilor, în familiile în care au murit rude în condiţii suspecte sau de moarte năpraznică, se respectă momentele de reculegere şi se împart pachete cu struguri, pâine şi apă
