Din anul 2000, Maria Greavu conduce Primăria Loamneș, una dintre cele mai dificile administrații locale din Sibiu, mereu uitată de autoritățile de la București. Indiferent de costuri, o comunitate fără școală și biserică este condamnată la dispariție, este de părere Maria Greavu, pentru care investițiile în educație sunt la fel de importante ca utilitățile sau infrastructura.
Maria Greavu
Mesagerul de Sibiu: S-a împlinit deja un an de zile de când trăim sub semnul pandemiei. Cât de afectată a fost viața comunității din Loamneș și activitatea administrației locale?
Maria Greavu: Am început un an destul de dificil. Am încheiat un an greu și se pare că la fel am început și anul 2021. Pandemia ne-a afectat destul de mult, în sensul că educația a avut foarte mult de suferit, copiii au fost mult timp în online, am avut și o rată de incidență destul de ridicată în anumite perioade ale anului trecut și începutul anului 2021 și lucru acesta se simte. Am avut persoane izolate, persoane carantinate, dar, în același timp, împreună cu personalul angajat pe asistență socială și cu asistentul comunitar pe care-l avem la Primărie și cu medicul de familie, am căutat să fim aproape de acești cetățeni, să ținem permanent legătura cu ei. Un lucru îmbucurător și bun, după părerea mea, a fost și faptul că medicul de familie a locuit în comună pe toată perioada asta și, efectiv, oamenii au putut să apeleze tot timpul la dânsa; bineînțeles, mai mult cu mijloace de comunicații decât fizic, dar a contat faptul că a putut să fie aici. Pentru elevi, am achiziționat 93 de tablete; am avut și sprijinul a două firme de suflet. Este vorba de firma Matec CNC Technik, de la Șura Mică, care ne-a dat 12 tablete pentru copiii de la Hașag și asta prin prisma faptului că un cetățean din Hașag lucrează la firma respectivă și a povestit câteva lucruri despre copiii de acolo și despre nevoile acelor copii. În același timp, firma Pro Hart, parte din grupul NSA Sibiu, ne-a sprijinit cu 15.000 de lei, tot pentru achiziționarea tabletelor – am achiziționat 18 tablete pe care le-am dat copiilor. Le mulțumesc foarte mult pentru faptul că au ales să investească în educație și au înțeles nevoile acestor copii, pentru că, să știți, la țară se muncește enorm de mult, dar banul se face foarte greu.
Mesagerul de Sibiu: Care sunt cele mai importante investiții pe care le-ați gestionat în ultimul an?
Maria Greavu: Am încheiat anul trecut cu realizări frumoase, spun eu. Am reușit să finalizăm o investiție mare pentru localitatea Armeni, ultima investiție mare pe care am avut-o pe apă și canalizare în comună. Este ultima localitate în care am mai avut de introdus apa și canalul. În toate celelalte sate – și vorbesc aici de Loamneș, Mândra, Hașag, Alămor – lucrările au fost finalizate în ceea ce privește apa și canalul și, totodată, în aceste localități au fost finalizate și lucrările de modernizare a tuturor străzilor.
O investiție foarte bună și eficientă a fost și cea legată de dispensarul medical. Astfel, dispensarul a fost reabilitat și modernizat prin Programul Național de Dezvoltare Locală, o lucrare în valoare de 1 milion de lei, și vă spun că dispensarul arată ca și o clinică privată, cu tot ceea ce este necesar, dotat, bine întreținut și un lucru de care oamenii chiar au avut nevoie anul trecut.
Am mai finalizat și o investiție în sisteme de supraveghere video în localitățile Loamneș și Mândra. Am montat camere de supraveghere și, în același timp, toată rețeaua de cabluri. Sperăm ca această investiție să o continuăm și în celelalte sate, pentru că este necesară și ne ajută foarte mult.
Am obținut anul trecut avizul ISU pentru școala din Armeni, deoarece acolo nu avem autorizație de securitate la incendiu și sper ca în acest an să obținem autorizația. Sunt câteva lucrări necesare de făcut, este vorba să înlocuim rețeaua electrică și să ignifugăm toată școala. Sper să se rezolve în acest an și să fie totul funcțional.
Principalele investiții în 2021
Mesagerul de Sibiu: Care vor fi cele mai mari investiții în 2021?
Maria Greavu: Pentru acest an, investiția prioritară este legată de modernizarea străzilor din satul Armeni. Eu am ținut întotdeauna să fac lucrurile într-o anumită ordine și într-o anumită logică. Nu mi se pare corect să faci drumurile și după aceea să vii să bagi apă și canal sau alte lucrări. De aceea, în urmă cu trei ani, am reușit împreună cu E.On să înlocuim toată rețeaua de gaz, iar în următorii doi ani, în 2019 și anul trecut, am reușit să introducem apa și canalul, urmând ca în acest an să refacem drumurile.
Mai avem și câteva lucrări de făcut pe DC 76 Sădinca, pe drumul comunal, acolo am întâmpinat mai multe probleme legate de gazul metan – sunt câteva sonde și, de fiecare dată când se intervine la acele sonde, ne apar probleme la drumul comunal care leagă Sădinca de drumul județean 106B.
S-au făcut investiții în comună și de către Consiliul Județean și vreau să le mulțumesc pentru că a fost o continuitate, în sensul de a duce un proiect început până la capăt. Este vorba despre drumul județean 107B, care traversează localitatea Alămor și până la granița cu comuna Păuca. Drumul a fost modernizat, arată foarte bine și este o investiție de care eu sunt foarte mulțumită. Sper ca și în continuare, tot prin Consiliul Județean, să se realizeze un alt proiect important. Există un proiect pentru refacerea DJ 106B de la Șura Mică la Țapu, iar de acest proiect vor beneficia într-o mare măsură locuitorii din satele Mândra, Loamneș și Hașag.
Tot pentru acest an, am prevăzut și o decolmatare a văilor și aici mă refer în special la Secașul Mic pe Armeni. Râul traversează toată localitatea Armeni, pe aproape 2,5 km. Din cauza diferenței de nivel, tot timpul se aduc aluviuni și localitatea fiind așezată chiar pe marginea lui și destul de jos, există pericolul ca mai multe gospodării să fie inundate sau să fie afectate de acest râu atunci când plouă mai mult. Am discutat cu Sistemul de Gospodărire a Apelor Alba și deja suntem prinși în planul lor de investiții. Specialiștii lor au fost pe teren împreună cu dl. viceprimar, s-au făcut măsurătorile, urmând ca în acest an să realizăm și această lucrare.
Tot pentru acest an, ne-am propus să investim în continuare în educație și, în acest sens, am întocmit deja documentația pentru a depune un proiect în vederea finanțării prin programul de eficiență energetică, pentru școlile de la Loamneș și Alămor, pentru a reduce costurile cu încălzirea și partea de curent. Întotdeauna, eu am ținut ca, în fiecare sat, chiar dacă costurile sunt mari, să funcționeze o școală. Cel puțin grădinița și ciclul primar. Atunci când într-un sat nu mai există școală și biserică, eu spun că nu mai există acea comunitate și este păcat. Încă sunt copii și la Armeni și la Hașag, în ciclul primar avem în jur de 40 de copii la Armeni, aproape 50 la Hașag și cred că merită, pentru că sunt școli bune, școli renovate, școli care au toate utilitățile și eu consider că merită acei copii să rămână acolo. Mai ales în această situație de pandemie, unde să transporți dintr-o localitate în alta tot câte 6-7 copii ar trebui ca de dimineața, de la 7, și până la ora 15 doar să duci și să aduci copii. Nu mi se pare în ordine. Dintr-un calcul pe care l-am făcut, costurile sigur sunt mai mari cu transportul decât dacă plătești unul sau doi dascăli să rămână în localitatea respectivă și să asigure educația.
Pentru acest an, așa cum ne-am propus din luna decembrie, am depus un proiect pentru digitalizarea școlii, pentru 40 de table magnetice, laptopuri și mai multe dotări pentru școală, ca s-o facem să fie un pic mai eficientă și mai performantă și s-o digitalizăm, pentru că eu sunt convinsă că, chiar dacă vor merge copiii la școală, va trebui de acum încolo să ne ducem cu toții spre informație.
În același timp, am avut și o discuție cu o persoană care își are rădăcinile aici, în comuna Loamneș, în localitatea Armeni. Este vorba despre domnul Miron, care și dânsul are o fundație și s-a arătat interesat să facem un parteneriat tot pentru digitalizarea școlii și pentru a ne ajuta cu mai multe lucruri pentru școală. Vreau să le mulțumesc tuturor celor care au gânduri bune, în special pentru a sprijini școala, și să-i asigur de tot respectul meu, de toată colaborarea mea și chiar de sprijin, pentru că niciodată nu poți doar să ceri altora sau să le mulțumești că te ajută cu ceva, trebuie automat ca și comuna să se implice în programele respective și dacă de la cineva primești ceva, automat, prin administrația locală, trebuie să faci și tu ceva, să dai un plus de valoare instituției respective.
Mai avem lucrări la căminul de la Hașag. Ne-am propus să facem câteva reparații, pentru că interiorul arată bine, dar pe exterior avem încă de făcut reparații.
Nu în ultimul rând, o să avem în vedere în acest an și în următorii ani și drumurile agricole pe care le utilizează gospodarii comunei Loamneș, pentru că aici, în marea lor majoritate, oamenii se ocupă cu agricultura. Se muncește enorm! Să ții animale, să trăiești din agricultură nu este deloc ușor. Eu mă bucur că, totuși, în ultima vreme, o parte dintre persoanele tinere sau cel puțin un membru din fiecare familie și-au găsit locuri de muncă pe platforma industrială de Vest a Sibiului, firmele respective asigură transportul local și pleacă din ce în ce mai mulți. Și-au găsit un loc de muncă și asta se simte imediat în comunitate.
„Cu bugetul va fi o mare problemă”
Mesagerul de Sibiu: Cum se prezintă proiectul bugetului local pentru acest an?
Maria Greavu: Eu mi-am făcut deja o dezbatere publică, cu cifrele de buget pe care le-am avut la sfârșitul anului trecut. Cu regret o spun, cifrele de buget sunt foarte mici. Se ajunge undeva la nivelul anului 2010, adică este un regres total.
Dar, în același timp, mă gândesc așa: întotdeauna, atunci când am fost într-un impas sau credeam că mă scufund, am reușit să ies la suprafață. Și sper ca, și de această dată, să ducem la îndeplinire proiectele pe care le avem și sper ca la nivel guvernamental să apară și programele de finanțare și să obținem finanțare, fiindcă, din bugetul local, cu siguranță nu vom putea susține nici un fel de proiect. Sumele sunt foarte mici și de-abia reușim să asigurăm funcționarea, mai ales dacă ținem cont că comuna Loamneș are șase sate aparținătoare.
De multe ori am mai spus-o, poate că gândim un pic prea îngust și nu vreau să se supere nimeni, dar una e să aloci aceeași sumă de bani unei comune care are șase sate, care are patru școli, care are cinci cămine, și uneia care are un singur sat – chiar dacă are o populație mai mare, dar toată populația este concentrată într-o zonă restrânsă, ai doar un cămin sau două, ai doar o școală sau două. Cred că lucrurile ar trebui gândite un pic mai serios și mai aplecat asupra nevoilor comunităților. Indiferent de unde este cetățeanul, el are aceleași nevoi: are nevoie de educație, are nevoie de apă, are nevoie de canal, are nevoie de drum și trebuie să-i asiguri toate aceste lucruri. S-a schimbat un pic pretenția omului și o consider ca fiind corectă: nu mai accepți să stai fără apă, să trăiești fără canal, să nu ai un drum pe care să poți să mergi până la biserică sau până la dispensar sau până la școală. Trebuie să ai o facilitate de acces și un nivel de trai un pic mai bun. Este așa o satisfacție când omul te cheamă în curte și îți arată că și-a băgat apa și canalul, deja răsufli ușurat și simți că ai făcut într-adevăr ceea ce trebuie pentru oameni.
Am investit foarte mult și în iluminatul public. În momentul în care am venit în Primărie, în toată comuna aveam 12 becuri, câte două becuri în fiecare sat, or acum fiecare stradă principală are lampă pe fiecare stâlp, pe străzile laterale există lumină din doi în doi stâlpi, am evoluat și lucrurile merg spre bine.
Mesagerul de Sibiu: Cum se vede Loamneșul de la București?
Maria Greavu: Bugetul, într-adevăr, o să fie o mare problemă, pentru că eu am avut și foarte multe investiții și vreau să vă spun că, prin hotărârile de Guvern care au fost emise în anii anteriori am primit niște sume derizorii, ca să nu spun că, în unele hotărâri, chiar deloc. Sunt alți colegi care au primit fonduri și le-au pus în excedent, în fondul de rezervă, și acum se pot descurca. Și din punctul acesta de vedere, o comună care a fost nevoită să ia un credit, pentru un proiect european, pe parcursul anilor cred că ar fi important s-o ajuți cât de cât, măcar să-și achite o parte din rată. Eu sunt în situația aceasta. Am făcut un proiect pe apă și canal, pe Mândra și Loamneș, de 4 milioane de euro, pe fonduri europene, în care cofinanțarea comunei a fost de 1 milion de euro. O investiție foarte mare. Comuna a trebuit să acceseze un credit și pentru acest credit niciodată nu am primit – nu sume imense – dar măcar să știu că în anul respectiv pot plăti rata sau dobânda. Și nu cred că este corect ca alte comune tot timpul să-și pună bani și să rămână în excedent pe care nu știu când îl va folosi. Sau, foarte bine, vrei să faci o investiție, îți folosești suma din excedent și ulterior primești bani. Dar să-i strângi în „pușculiță“ și în alte părți să creezi dezechilibru nu mi se pare în ordine. De altfel, și pe școli, eu am 400 de elevi și 40 de dascăli la care trebuie decontată naveta și mi se pare corect, oamenii merg până la Armeni, până la Alămor, costurile se ridică la sume destul de consistente. Trebuie să sprijini bugetul local cu anumite sume, ca să poți să susții aceste cheltuieli legate de întreținerea școlii, de microbuzele care aduc copiii de gimnaziu la școlile din Alămor și din Hașag, să ții cont de numărul de dascăli cărora trebuie să le plătești naveta, pentru că de multe ori s-au alocat sume la fel unei comune care are 400 de locuitori, 20 de copii și poate doi dascăli. Cred că aici abordarea ar trebui să fie altfel și oamenii să primească fiecare ce li se cuvine, pentru că fiecare are o nevoie și trebuie, în final, să i-o asigurăm.
„Îmi doresc sănătate și putere”
Mesagerul de Sibiu: În plan personal, dvs. ce vă doriți de la anul 2021?
Maria Greavu: Să știți că mi se face așa un pic pielea găinii… A fost un an 2020 foarte greu și asta prin prisma faptului că pandemia aceasta m-a frustrat de dreptul de a-mi vedea nepoțelul. Am un băiat care e plecat de 17 ani în Spania, are familia acolo și am un nepoțel de 8 ani și jumătate, merge la școală și anul trecut nu am putut să ne vedem. Sper din tot sufletul ca, în acest an, să reușim să ne întâlnim, pentru că tot timpul îmi spune: „Buni, să faci vaccinul, că vreau să te văd! Mi-e dor de tine“! Asta a fost cea mai mare frustrare. Sper să fie sănătate ca să reușim să trecem peste perioada asta grea de pandemie, să fie oamenii mai buni, să înțeleagă lucrurile și sănătatea cred că e cea mai importantă. Îmi doresc sănătate și putere, ca să pot să duc la bun sfârșit tot ceea ce mi-am propus. Sper să reușesc și sunt convinsă, pentru că eu sunt o fire ambițioasă, sunt o fire deschisă, sunt o fire care știe să se aplece asupra oamenilor, asupra problemelor pe care le au dânșii și, nu în ultimul rând, cred că Dumnezeu m-a înzestrat și cu multă, multă răbdare!
