Miniştrii cu probleme din Cabinetul Dăncilă

După ce Liviu Dragnea a spus răspicat că membrii de partid cu probleme penale vor putea face parte din guvern, dacă au susţinere în CEx, lista oficială a Cabinetului Dăncilă a confirmat intrarea în Executiv a mai multor politicieni cu probleme de integritate.

Radu Oprea, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Paul Stănescu, vicepremier şi ministrul Dezvoltării, Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene, Viorel Ilie, ministrul pentru Relaţia cu Parlamentulul, şi Lucian Şova, propus pentru preluarea portofoliului de la Transporturi sunt cei care au probleme cu legea, unii dintre ei fiind anchetaţi sau trimişi în judecată în dosare grele, alţii scăpând în ultima clipă de urmărirea penală datorită colegilor din Parlament.

Radu Oprea, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, trimis în judecată pentru evaziune fiscală şi complicitate la spălare de bani. Radu Oprea, propunerea PSD pentru preluarea ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, este unul dintre politicienii cu probleme de integritate care vor ajunge la Palatul Victoria după obţinerea votului de încredere din Parlament, scrie Mediafax, preluată de Monitorul de Cluj. Acesta a fost trimis în judecată, alături de Mihail Ştefănescu şi firmele Urban Electric şi ICIM, pentru evaziune fiscală şi complicitate la infracţiunea de spălare de bani, prejudiciul produs în acest caz fiind de peste 220.000 de lei. Întrebat despre dosarul de evaziune fiscală în care este implicat, Radu Oprea a declarat, ieri, că acest lucru nu este o vulnerabilitate şi că dosarul a fost trimis înapoi procurorilor. Anchetatorii au mai stabilit, pe baza probelor, că în perioada aprilie – noiembrie 2012, SC Urban Electric SRL a înregistrat în contabilitate cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale, respectiv o factură emisă de SC M.C. SRL Ploieşti, în valoare de 228.740 de lei şi alte patru facturi emise de SC SSWA SRL Ploieşti, în valoare 357.422 de lei. Şi societatea ICIM SA Ploieşti, în perioada iulie 2010 – noiembrie 2012, a înregistrat în contabilitate cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale, respectiv o factură emisă de SC G.C.E. SRL, în valoare de 51.383 de lei, o altă factură emisă de SC B. SRL, în valoare de 666.834 lei şi opt facturi emise de SC SSWA SRL, în valoare de 270.834 lei, au mai arătat procurorii în rechizitoriu. Tot firma ICIM Ploieşti, în perioada septembrie 2009 – noiembrie 2012, ar fi achitat, prin zece bilete şi nouă ordine de plată diferite, sume către societăţi comerciale de tip „fantomă”, toate reprezentând transferuri bancare, „cunoscând că banii provin din săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală”, susţin procurorii. Furnizorii nu aveau bază materială reală pentru susţinerea activităţilor declarate, astfel că acestea nu funcţionau la sediile menţionate şi nu deţineau angajaţi, operaţiunile declarate fiind efectuate pentru a simula operaţiuni economice între societăţile respective, scopul final al acestor tranzacţii fiind retragerea de către o persoană împuternicită a sumelor de bani rezultate din aceste circuite bancare, au mai arătat procurorii. Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică întocmit în cauză a concluzionat că prejudiciul cauzat bugetului de stat prin faptele de evaziune fiscală comise este în cuantum de 223.631 de lei.

DNA cere redeschiderea unui dosar pe numele lui Paul Stănescu, vicepremier şi ministrul Dezvoltării. Un alt PSD-ist al cărui dosar ar putea fi redeschis de DNA este vicepremierul şi ministrul Dezvoltării Paul Stănescu. Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut săptămâna trecută redeschiderea unui dosar pe numele său, un dosar care vizează fapte din 2010, el fiind anchetat anterior de DNA Craiova şi închis în 2013. Primul termen va avea loc pe data de 25 ianuarie. În dosar mai sunt vizate şi alte trei persoane: Marian Belu Briceag, Florin Cotoşman (fost şef în cadrul Gărzii de Mediu) şi Remulus Manolache. Ar fi vorba despre un dosar deschis pentru presupuse fapte din 2010, de pe vremea când Paul Stănescu era preşedinte al Consiliului Judeţean Olt. La acea vreme, procurorii DNA Craiova au investigat modul de finanţare al echipei de fotbal FC Aluminiu ALRO Slatina, fiind suspectată modalitatea prin care instituţia publică a susţinut financiar echipa de fotbal. Cercetările au fost demarate în urma unui raport al Curţii de Conturi pe anul 2010, fiind vorba despre o finanţare nerambursabilă de peste două milioane de lei. În 2013, dosarul a fost închis de DNA Craiova. Paul Stănescu a fost respins în data de 16 ianuarie, de către preşedintele Klaus Iohannis, pentru funcţia de premier interimar. Stănescu a preluat funcţiile de ministru al Dezvoltării şi vicepremier, în locul lui Sevil Shhaideh, după ce aceasta a demisionat la cererea lui Mihai Tudose, care a invocat problemele cu justiţia ale acesteia, mai exact ancheta în dosarul „Insula Belina”. „În 2010, Curtea de Conturi a făcut verificări de fond, a spus că totul e în regula. După aceea, un cetăţean a cărui identitate, spune DNA, nu a fost găsită, a făcut o sesuzare in dos cu finantarea echipei de fotbal Alro Slatina şi au început cercetările. DNA Craiova a avut un expert, au verificat dacă există prejudiciu, DNA Craiova a zis că nu exista prejudiciu şi în baza constatărilor au dat neînceperea urmăririi penale. Pe 17 ianuarie 2018 DNA cere redeschiderea din nou a acestui dosar. Nu ştiu care e cauza. Mai sunt de la Curtea de Conturi trei auditori citaţi în acest dosar şi s-a amânat. În momentul în care voi deveni inculpat în acest dosar, eu, Paul Stănescu, îmi voi pune imediat demisia pe masa primului ministru. (..) Eu cred ca totul a fost legal”, a declarat Paul Stănescu la instanţa supremă.

Rovana Plumb, suspectată de complicitate la abuz în serviciu. Deputaţii au blocat în plen începerea urmăririi penale. Un membru al Guvernului pentru care DNA a cerut urmărirea penală este Rovana Plumb, propusă acum pentru Ministerul Fondurilor Europene. Pe 22 septembrie, procurorii anticorupţie au cerut încuviinţarea urmăririi penale pe numele său în Dosarul Belina,  în legătură cu săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, în dosarul care o vizează şi pe fostul vicepremier Sevil Shhaideh, referitor la trecerea ilegală a unei părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman. Aceştia au arătat că în calitatea sa de la data săvârşirii faptelor, şi anume cea de ministru al Mediului, „a iniţiat şi promovat H.G. 858/2013 (proces care a durat numai 17 ore), cu încălcarea procedurii de la nivelul Guvernului pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de acte normative”. Hotărârea de guvern a fost adoptată câteva luni mai târziu, pe 27 noiembrie, Braţul Belina şi Braţul Pavel fiind trecute din domeniul public în administrarea CJ Teleorman. Procurorii susţin că modul în care au fost făcute aceste demersuri încalcă Constituţia României, dar şi o serie de dispoziţii care reglementează procesul de legiferare. „Adoptarea hotărârii de guvern a fost posibilă în condiţiile în care, în calitate de secretar de stat în cadrul M.D.R.A.P, prin semnare, suspecta Sevil Shhaideh şi-a însuşit în totalitate conţinutul notei de fundamentare şi a proiectului de hotărâre de guvern, a iniţiat şi a promovat H.G. 943/2013 prin care se consfinţea transmiterea unor părţi din imobilele Insula Belina şi Braţul Pavel, cu încălcarea flagrantă a dispoziţiilor legale care reglementează normele de tehnică legislativă ce nu permiteau un astfel de transfer, aspect semnalat în repetate rânduri de către Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Justiţiei”, arată procurorii referitor la implicarea lui Shhaideh în acest dosar. „De menţionat că, anterior acestor demersuri, suprafeţe din Insula Belina şi Braţul Pavel fuseseră închiriate prin contracte unei firme private. Pentru a nu atrage atenţia administraţiei publice centrale cu privire la existenţa unor interese ale acelei firme private referitor la insula Belina şi braţul Pavel, s-a dorit obţinerea unor extrase de carte funciară curate, în care să nu apară contractele de închiriere având ca părţi Administraţia Apele Române şi această societate comercială. (…). Un aspect relevant este că, prin forma finală a HG 943/2013 se renunţă la exprimarea „pentru realizarea Complexului, turistic, sportiv şi de agrement ‘Dunăre-Belina-Seaca'”, ceea ce reprezenta motivul iniţial invocat pentru trecerea către Consiliul Judeţean Teleorman a celor 2 obiective. Apare în schimb o sintagmă mai generală şi anume „în vederea reabilitării şi valorificării cadrului natural al zonei Dunării – Belina -Braţul Pavel”, explică DNA. Deputaţii au respins, însă, în plen cererea DNA de urmărire penală a Rovanei Plumb, în dosarul „Insula Belina”, cu 183 de voturi împotrivă şi 99 de voturi pentru, blocând astfel anchetarea sa.

Viorel Ilie, ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul, scăpat şi el de DNA de colegii parlamentari. Procurorii anticorupţie au cerut urmărirea penală pentru instigare la infracţiunea de folosire de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii

Lucian Şova, urmărit penal în dosarul lui Toni Greblă pentru folosirea influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite. Toni Greblă este urmărit penal pentru trafic de influenţă, constituirea unui grup infracţional organizat şi efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, în scopul obţinerii de bani sau bunuri necuvenite. Acuzaţiile i-au fost aduse la cunoştinţă în 22 ianuarie, când a fost dus de anchetatori cu mandat la Direcţia Naţională Anticorupţie. În acelaşi dosar mai sunt cercetaţi omul de afaceri Ion Bîrcină, finul lui Toni Greblă şi administratorul mai multor firme, deputatul PSD Iulian Iancu, membru în Consilul Naţional al PSD, Horia Hăhăianu, director la Transelectrica, omul de afaceri din Moldova Victor Dolghi şi generalul în rezervă Constantin Bartolomeu Săvoiu, Mare Maestru al Marii Loji Naţionale Române – 1880. Iulian Iancu şi Lucian Şova sunt acuzaţi că, în perioada octombrie – noiembrie 2012, folosindu-se de funcţiile de conducere în PSD, ar fi intervenit pe lângă Horia Hăhăianu, pentru ca acesta, prin influenţa pe care o avea asupra managementului SC Energomontaj IEA – Sucursala Bucureşti SA (agent economic care derulează activităţi comerciale cu CNTEE Transelectrica SA), să suporte contravaloarea cheltuielilor de transport efectuate de SC Transmoldova SRL Oneşti pentru organizaţia Bacău a partidului, cu prilejul desfăşurării, în 17.10.2012, a unei deplasări electorale la Bucureşti (Bacău – Bucureşti şi retur), tarifele de piaţă practicate de societatea de transport fiind de 80 lei/persoană transportată. În acest context, SC Transmoldova SRL Oneşti ar fi facturat servicii de transport în cuantum de 10.000 lei cu TVA.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*