Mihai Beloiu, nepotul folcloristului și sociologului Dimitrie Gusti, duce mai departe valorile satului românesc și pune în valoare cercetările ilustrului său înaintaș. Mihai Beloiu este fiul surorii lui Dimitrie Gusti, iar de aproape 10 ani s-a stabilit în comuna Șeica Mare, locul de unde se trage soția sa.
După o viață trăită la București, unde a lucrat în cadrul Ministerului de Interne, acum, după pensionare, a decis să urmeze sfatul soției și să se mute în județul Sibiu. La Șeica Mare, familia Beloiu are o seră unde cultivă legume bio și plante medicinale. Acesta, însă, se implică în continuare în activitatea socio-culturală a comunei în măsura posibilităților, având în vedere și vârsta sa, însă este foarte deschis să participe și să contribuie la evenimente privind cercetările științifice derulate de Dimitrie Gusti.
Cercetări încununate
Un astfel de eveniment a avut loc, la sfârșitul săptămânii trecute, în perioada 25 – 27 octombrie, în comuna Drăguș, din Țara Făgărașului. Trebuie menționat că Drăguș se află la câțiva kilometri de comuna Arpașu de Jos, din județul Sibiu. Comunitatea din Drăguș, în frunte cu primarul Cornel Greavu, a organizat, timp de trei zile, manifestarea „Întâlniri colocviale – Conservarea patrimoniului cultural imaterial la 90 de ani de la cercetarea monografică a localității Drăguș de către academicianul Dimitrie Gusti“, proiect cofinanțat de Consiliul Județean Brașov.
Nepotul lui Dimitrie Gusti a fost prezent la manifestări o serie de aspecte inedite din cercetarea realizată acum 90 de ani de către Dimitrie Gusti, dar și câteva documente care au ilustrat rezultatul cercetărilor efectuate de către reputatul academician, de la moartea căruia tocmai s-au împlinit 64 de ani.
A iubit satul românesc
În cadrul manifestării, Mihai Beloiu a luat parte la colocviul „Importanța cercetărilor monografice pentru dezvoltarea locală a turimului cultural“, eveniment organizat la Căminul Cultural din Drăguș. Totodată, a fost organizată și o expoziție fotografică inedită despre trecutul comunei din județul Brașov, dar și despre cercetările lui Dimitrie Gusti. Dezbaterea și-a propus realizarea unui schimb de puncte de vedere din perspectiva cercetărilor, muzeografilor, operatorilor în turism, autorități publice locale, județene și naționale. Temele au fost evocarea personalității academicianului Dimitrie Gusti, de către nepotul său, Mihai Beloiu, importanța cercetărilor monografice, dezvoltarea durabilă și turismul cultural, educația prin cultură și patrimoniul imaterial și turismul cultural. Sărbătoarea derulată de comuna Drăguș a mai vizat comemorarea a 64 de ani de la mortea academicianului Dimitrie Gusti (30 octombrie 1955), dar și marcarea Zilei Internaționale a Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO (17 octombrie). „Dimitrie Gusti a fost unul dintre cei mai importanți oameni care au iubit satul românesc. De multe ori, mergea în cercetare urmat de grupuri de câte 20-25 de studenți, pentru a realiza un studiu cât mai elocvent. Dorim să ducem mai departe valorile satului românesc, chiar dacă acum tinerii pleacă de la sate, iar populația este îmbătrânită. Trebuie să apreciem aceste valori, mai ales că acestea au fot puse în valoare la începutul secoului trecut. Trebuie să facem pași și mai importanți în ceea ce privește cercetarea satului românesc. Eu sprijin aceste lucruri, în măsura posibilităților mele“, a spus Mihai Beloiu.
Proiect inedit
Proiectul a oferit prilejul întâlnirii, pentru prima dată, a membrilor comunităților care au făcut obiectul cercetărilor monografice ale academicianului Dimitrie Gusti, respectiv comuna Cornova, raionul Ungheni din Republica Moldova, comuna Fundu Moldovei, jud. Suceava, comuna Goicea, jud. Dolj, comuna Nereju, jud. Vrancea, comuna Runcu, jud. Gorj, comuna Rușețu, jud. Buzău, și comuna Șanț, jud. Bistrița Năsăud. Județul Sibiu a fost reprezentat la această manifestare de către cercetătorul științific Mihai Baltador, istoricul Dan Nanu și de Dumitru Ungureanu, coordonatorul proiectului.
„A fost o ocazie pentru un schimb de experiență cu privire la evoluția celor opt localități în cei 90 de ani și de a valorifica mult mai bine studiile monografice. Proiectul le-a oferit participanților oportunitatea de a identificamijloacele de colaborare comună pentru conservarea patrimoniului cultural imaterial, atragerea de fonduri și schimb de bune practici pentru o dezvoltare rurală durabilă“, ne-a declarat Cornel Greavu, primarul comunei Drăguș.
Evenimentele principale din cadrul proiectului au fost expoziția fotografică „Fotografii din campaniile monografice“, workshop-urile „Tezaur uman viu“ și „Valori de patrimoniu cultural imaterial“, standurile de promovare produse locale, vizitarea muzeului din comună, plus colocviul prezentat mai sus. Pe tot parcursul celor trei zile, cei prezenți au putut degusta bunătăți din cele opt comune, s-au putut familiariza cu portul popular și valorile satului românesc, indiferent de provincia istorică, și au putut lua parte la diferite momente folclorice, puse în scene de copiii de la școala din Drăguș și din celelalt sate participante la proiect.
Cine a fost Dimitrie Gusti?
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” este denumirea atribuită prin Hotărârea Guvernului României nr. 742/2003, instituției ce purta numele de Muzeul Satului, o creație a folcloristului și sociologului Dimitrie Gusti. Muzeul a fost inaugurat la 10 mai 1936, în prezența regelui Carol al II-lea al României, iar pentru public, pe 17 mai 1936, fiind în prezent una dintre cele mai mari atracții turistice ale Bucureștiului. Mai mult, soția lui Dimitrie Gusti a fost verișoară cu Elena Lupescu, apropiata regelui Carol al II-lea. Pentru a construi Muzeul Satului pe care Dimitrie Gusti obișnuia să îl numească „sunetul trist al clopotelor istoriei României”, casele au fost dezasamblate, bucată cu bucată, transportate cu trenul, căruța sau cu barca până la București unde au fost asamblate la loc pe suprafața muzeului de astăzi aflată pe malul lacului Herăstrău.
Dimitrie Gusti (n. 13 februarie 1880, Iași, România – d. 30 octombrie 1955, București, Republica Populară Română), a fost un sociolog, istoric, filosof, voluntarist și etician român. Membru al Academiei Române din 1919, apoi președintele acestui înalt for cultural (1944 – 1946), Ministrul Instrucțiunii Publice, Cultelor și Artelor între 1932 și 1933, profesor la Universitățile din Iași și București, Gusti este considerat a fi creatorul sociologiei românești.
Cosmin PAL
