Primăria, stejarul și erorile

Stejarul multisecular de la intrarea în Grădina Zoologică va rămâne în picioare și nu se va mai atinge nimeni de el. Așa promite primul funcționar al Sibiului, primarul interimar Astrid Fodor. În această săptămână, stejarul de 600 de ani s-a aflat în centrul atenției. A fost aproape de a fi pus la pământ din cauza unei erori a unui funcționar din Primăria Sibiu, care a crezut că arborele trebuie tăiat.

stejar foto Marcel Dragos„Tocmai datorită vârstei și deci a importanței lui, serviciul public care administrează Zoo Sibiu a cerut un punct de vedere din partea Direcției Silvice și din partea Comisiei Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române pentru a obține din partea specialiștilor din cele două instituții un plan de măsuri pentru îngrijirea acestuia. În același timp, administrația Zoo Sibiu a transmis Direcției Tehnice din cadrul Primăriei Municipiului Sibiu o adresă prin care solicita sprijin în vederea gestionării situației arborelui, fără să menționeze intenția de a-l tăia. Direcția Tehnică a interpretat greșit această solicitare și a transmis mai departe Agenției de Protecția Mediului o adresă prin care solicita un punct de vedere prinvind acest stejar, menționând însă în mod eronat că demersul ar fi în scopul tăierii copacului”, susține Mirela Gligore, purtătorul de cuvânt al Primăriei Sibiu.

APM Sibu a fost tranșantă

Imediat după ce a primit adresele de Grădina Zoologică și Primăria Sibiu, APM Sibiu a reacționat. „Instituţia noastră şi-a exprimat următorul punct de vedere: APM Sibiu nu îşi dă acordul cu privire la tăierea stejarului multisecular din incinta Grădinii Zoologice Sibiu, deoarece acesta este declarat monument al naturii, conform Hotărârii Consiliului Judeţean Sibiu nr 64/2004. Stejarul multisecular din incinta Grădinii Zoologice Sibiu este un punct de reper pentru zona verde a judeţului Sibiu şi un obiectiv turistic important. Totodată, am făcut următoarele recomandări: realizarea unei expertize care să stabilească gradul de afectare a stejarului multisecular şi metode de susţinere/stabilizare pentru acesta; realizarea unor expertize care să stabilească gradul de afectare a digului de protecţie a lacului şi să evalueze riscurile pentru populaţie; ca rezultat al expertizelor să se realizeze un plan de măsuri de conservare pentru acest arbore veteran și implementarea măsurilor din acest plan. Stejarul multisecular este un simbol pentru toţi sibienii care timp de mai multe generaţii au vizitat Grădina Zoologică. Este inacceptabil pentru noi ca un astfel de monument al naturii, cu o istorie extrem de îndelungată să fie sacrificat probabil în 5 minute de nişte oameni inconştienţi. Vom face tot ce ţine de noi astfel încât acest stejar să rămână în picioare pentru multe generaţii de acum încolo. Contăm pe sprijinul sibienilor să ne ajute în acest demers de susţinere şi protejare a acestui simbol al Sibiului”, afirmă Bogdan Gheorghe Trif, director executiv APM Sibiu. Trebuie menționat că municipalitatea a venit cu explicații abia după ce informația a apărut în presă.

Consiliul Județean cere respectarea legii

„Prin Hotărârea Consiliului Județean Sibiu nr. 64 din 2004, stejarul din Grădina Zoologică Sibiu a fost încadrat în categoria «Monument al naturii», aflat în administrarea Consiliului Local al municipiului Sibiu. Drept urmare, administratorul are obligația de a respecta întreaga legislație specială privind protecția mediului“, este poziția conducerii Consiliului Județean, solicitată de Mesagerul de Sibiu.

Povestea stejarului

Stejarul care străjuiește lacul cu bărci de la intrarea în Grădina Zoologică este declarat monument al naturii, are o vechime de peste 600 de ani, potrivit site-ului de turism al Primăriei (turism.sibiu.ro). În volumul „Arii protejate din judeţul Sibiu”, editat de Direcţia Silvică Sibiu în 2005, se menționează că exemplarul din Dumbravă „ne-a mai rămas dintr-o numeroasă familie longevivă aflată astăzi pe cale de dispariţie”. Specialiștii consemnează că „vicisitudinile celor 5-600 de ani, la cât este apreciată vârsta actuală a acestui exemplar, au lăsat urme adânci în trunchiul greu de cuprins de braţele a 6-7 oameni. Ca mai toate exemplarele care beneficiază de multă lumină şi care nu se dezvoltă în masiv, stejarul din Pădurea Dumbrava are o coroană amplă, neregulat, care porneşte de la mică înălţime de sol. Ramurile sunt groase şi s-au dezvoltat aproape orizontal, în timp ce rădăcinile sunt pivotante”. Pădurea Dumbrava s-a bucurat de o atenție specială din partea autorităților austro-ungare încă din secolul al XVIII-lea. De pildă, lucrarea „Arii protejate din judeţul Sibiu” amintește că pe 30 mai 1781 era emisă „Dispoziţia privind pădurile”, care conţinea norme de întreţinere, îngrijire şi utilizare a pădurii, precum şi sancţiuni împotriva răufăcătorilor. În 1787, însuşi împăratul Iosif al II-lea a vizitat Pădurea Dumbrava. Stejarul de la intrarea în Grădina Zoologică, pentru moment cel mai vechi arbore de pe suprafața celor 993 de hectare – cât măsoară parcul natural Pădurea Dumbrava – a avut un „frate mai mare“, care a supraviețuit peste 700 de ani. Este vorba despre așa-numitul „Stejar imperial”, despre care specialiştii Direcţiei Silvice afirmă că avea o circumferinţă de 10,3 metri. Acesta a rămas celebru după ce, în vara anului 1852, tânărul împărat Franz Josef I a poposit în Sibiu, iar în data de 25 iulie a avut loc o „sărbătoare populară în Dumbrava Sibiului în cinstea împăratului”, așa după cum relatează Emil Sigerus în „Cronica oraşului Sibiu”. Impresionantul stejar care i-a oferit umbră Kaiser-ului austro-ungar a rămas imortalizat într-o gravură păstrată în colecţiile Muzeului Naţional Brukenthal și unde se observă foarte bine stejarul în vecinătatea podiumului pe care stătea Franz Josef. Tot Sigerus ne spune că, în amintirea serbării date în cinstea împăratului, în 24 iulie 1853, „la stejarul imperial din Dumbrava Sibiului se dezveleşte o placă de bronz care să marcheze  prezenţa împăratului la Sibiu”. După câteva decenii, la 31 iulie 1881, „Stejarul împăratului” a fost incendiat de o mână criminală. Când a fost tăiat, după uscare, arborele avea deja peste 700 de ani de existență.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*