Românii consideră că utilizarea excesivă a tehnologiei şi internetului este cea mai mare primejdie la adresa copiilor

Românii se arată îngrijorați de utilizarea excesivă a tehnologiei şi internetului de către copii, scrie Monitorul de Cluj.

Sursa foto: pexels.com

Românii consideră că utilizarea excesivă a tehnologiei şi internetului este cea mai mare primejdie la adresa copiilor, excesul de ecrane, expunerea în mediul online şi violenţa din mass-media fiind principalele pericole la care sunt expuşi aceştia în prezent, potrivit unui studiu realizat de o companie de cercetare de piaţă.

„Românii consideră că principalele pericole la care sunt expuşi copiii sunt cauzate de faptul că viaţa acestora se mută tot mai mult în mediul online. Aşadar, aspectele ce ţin de utilizarea tehnologiei, cum ar fi excesul de ecrane – TV, telefon, tabletă etc. (59%), expunerea în mediul online (52%) sau violenţa din mass-media (43%) sunt urmate de siguranţa fizică – accidente, răniri etc. (40%). Raportându-ne la atitudinile părinţilor, observăm că în preadolescenţă (6-12 ani) şi adolescenţă (13-18 ani) pericolul de a cădea pradă dependenţei de mediul virtual şi ecrane este semnificativ mai mare, pe când în cazul copiilor sub 5 ani siguranţa fizică înregistrează valori semnificativ mai mari”, arată cercetarea.

Ce măsuri iau părinții?

În ceea ce priveşte principalele măsuri pentru a proteja copiii de aceste pericole se află conversaţiile şi educaţia despre siguranţa online (46%), limitarea timpului petrecut pe internet (46%), petrecerea timpului în aer liber (45%), supravegherea constantă (37%) sau verificarea şi setarea unor filtre de conţinut (32%).

Legat de comportamentele părinţilor, studiul arată că în cazul copiilor sub 5 ani supravegherea constantă este mai des întâlnită (56% vs. 46% total eşantion), în cazul copiilor între 4-12 ani există în mai mare măsură limite clar stabilite ale timpului petrecut pe internet (63% vs. 46% total eşantion), pe când în cazul adolescenţilor între 13-18 ani primează ca importanţă discuţiile şi educaţia despre siguranţa online (57% vs. 46% total eşantion).

Principalele activităţi pe care le au copiii în mediul virtual sunt vizionarea de videoclipuri şi conţinut media (56%), în special adolescenţii între 13-15 ani (72%), navigarea pe internet şi căutarea de informaţii (52%), într-o măsură semnificativ mai mare copiii din mediul urban (54% vs. 45% mediul rural), jocurile online (49%), preferate cu precădere de copiii din ciclul primar şi gimnazial cu vârste între 6-15 ani (63%), socializarea online cu prietenii (48%), în special în cazul adolescenţilor între 13-18 ani (63%) sau accesarea diferitelor platforme de învăţare online (29%), cu precădere utilizate de adolescenţii între 16-18 ani (38%).

28% dintre români, nemulțumiți de sistemul de educație

În legătură cu situaţia în care se află sistemul de educaţie românesc, studiul arată că o treime dintre români (28%) sunt de părere că învăţământul tradiţional pregăteşte în mică şi foarte mică măsură un copil pentru viaţă.

Astfel că 63% dintre părinţi declară că sunt dispuşi în mare şi foarte mare măsură să plătească suplimentar pentru a oferi copiilor posibilitatea de a studia în domeniile de interes, procent în descreştere cu 13% comparativ cu studiul similar desfăşurat în martie 2021. Având în vedere context socio-economic actual, o potenţială cauză a acestui procent în scădere poate fi reprezentată de dificultăţile financiare în creştere cu care românii se confruntă în ultima perioadă. În aceeaşi ordine de idei, 7 din 10 părinţi consideră că un copil ar trebui să îşi aleagă singur domeniile de interes pentru el. Principalele criterii luate în considerare de părinţi când aleg activităţile extraşcolare ale copiilor sunt dezvoltarea abilităţilor şi talentelor copilului (71%), interesele şi pasiunile copilului (52%), disponibilitatea activităţii în proximitate (30%) şi costurile asociate activităţilor (17%).

În ceea ce priveşte domeniile percepute de români ca fiind de interes pentru copii regăsim cu precădere activităţi asociate sănătăţii sau domenii percepute în societate ca fiind stabile/ pragmatice, datele arătând un interes mai scăzut pentru activităţile artistice. Cele mai populare activităţi menţionate sunt sporturile individuale (51%), activităţile de dezvoltare personală precum vorbitul în public sau învăţarea bunelor maniere (48%), limbile străine (44%), activităţile din domeniul IT (43%), sporturile de echipă sau diferite tipuri de artă cum ar fi teatru, pictură etc. (34%).

Studiul s-a desfăşurat online în perioada 22 – 26 mai 2023 pe un eşantion reprezentantiv pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, utilizatori de internet, din mediul urban şi rural. Mărimea eşantionului a fost de 1007 respondenţi, dintre care 837 părinţi de copii, iar eroarea maximă de eşantionare este +/-3.1% la un nivel de încredere de 95%.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*