Perechea euro/leu a avut o nouă ședință liniștită, în ciuda publicării unor date economice fundamentale dezamăgitoare.

După aproape două săptămâni în care media euro s-a plasat peste pragul de 4,73 lei, creșterea apetitului pentru risc manifestat la nivel regional, a provocat scăderea spre nivelul de 4,72 lei.

Tensiunile comerciale dintre Statele Unite și China, dar și geopolitice, care implică Washingtonul și oficialități de rang înalt de la Teheran, în frunte cu ayatollahul Ali Khamenei, au dus la creșterea investițiilor în active considerate „sigure”, precum aurul, yenul japonez sau francul elvețian.

Tabula rassa! Să fie cel din urmă asalt la cucerirea ultimei redute în lupta pentru pierderea tuturor valorilor noastre strămoşeşti?! Astfel pare că a venit şi această vreme a aducerii în ţară a aurului păstrat de ani buni în locaţii speciale aflate în afara ţării, valori strânse cu sudoare deRead More

Ciocolatierii de la o fabrică din oraşul Cisnădie au pregătit în acest an zeci de mii de inimi de ciocolată, roz şi roşii, dar şi unele poleite cu aur sau cu cristale Swarovski, special create pentru Valentine’s Day.

Ultima operațiune de tip repo prin intermediul căreia BNR împrumută băncile comerciale s-a desfășurat la începutul acestei luni. Injecțiile de lichiditate sunt realizate de banca centrală la o dobândă de 2,50%, egală cu cea de politică monetară.

Perechea euro/leu s-a apropiat de 4,66 lei, nivel care nu a mai fost atins din 13 august, în timp ce indicii ROBOR au fost stabili.

Procurorul general Augustin Lazăr a declarat ieri, la Sibiu, că este sigur că vor fi recuperate şi celelalte 11 brăţări dacice, el fiind cel care a coordonat investigaţia şi a luat urmele aurului dacic furat. 

Ultimul test nuclear al Coreei de Nord, care a implicat o bombă cu hidrogen miniaturizată, ce a provocat un cutremur de 6,2 grade, a avut ca efect creșterea aversiunii față de risc, ceea ce a dus la deprecierea activelor emergente și majorarea investițiilor în cele considerate drept „refugiu”, precum franculRead More

În perioada 28 august – 1 septembrie​, cursul euro nu a scăzut sub pragul de 4,59 lei, evoluție datorată aversiunii față de risc existentă în mediul extern, dar și a neîncrederii arătată de piața locală față de măsurile heirupiste ale PSD care au scopul de a putea „onora” promisiunile electorale.

Racheta nord-coreeană care a survolat Japonia pentru a se prăbuși apoi în Oceanul Pacific a produs creșterea aversiunii față de risc, ceea ce a dus la reducerea plasamentelor în activele emergente, cum sunt și monedele de la marginea zonei euro.

Șase persoane din Sibiu, urmărite internațional pentru constituirea unui grup infracțional nestructurat și evaziune fiscală cu bijuterii din aur, provenite din Turcia, au fost depistate în urma colaborării dintre polițiștii români și cei italieni.

Creşterea cererii comerciale din piaţa valutară a produs deprecierea leului, în contrast cu evoluţia celorlalte monede din regiune care se întăreau comparativ cu euro. Cursul euro a crescut de la 4,5039 lei la 4,5115 lei, fiind a noua şedinţă consecutivă în care media s-a situat peste pragul de 4,50 lei.

Cu o creștere a PIB de 3,7% în 2015, cu perspectiva majorării la 4% în acest an, și valori pozitive ale dobânzilor, într-o perioadă în care tot mai multe bănci centrale le-au introdus pe cele negative, fondurile speculative – şi nu numai – caută locuri în care să obţină randamente cât maiRead More

De circa două săptămâni, raportul euro/dolar s-a plasat în jurul pragului de 4,42 lei, semn că pieţele continuă să fie prudente, chiar dacă testul de stres („Comprehensive Assessment”) la care au fost supuse băncile din zona euro a fost trecut, relativ, cu bine.