În perioada 28 septembrie – 4 octombrie​, piața valutară a fost calmă, cu o ușoară tendință de apreciere a leului, spre finalul ei. În schimb, segmentul monetar a fost foarte agitat, dobânzile țâșnind spre maxime ale ultimilor aproape trei ani.

Lichiditatea scăzută din piața monetară a avut ca efect o nouă creștere a dobânzilor la trei și șase luni. De această situație a profitat leul care a cunoscut a doua zi consecutivă de apreciere.

În perioada 18 – 22 septembrie​, euro a continuat să testeze depășirea pragului de 4,6 lei. Se pare însă că BNR a reușit să acomodeze piața, prin intervenții discrete care au înfrânat încercările speculative.

Piața locală a fost și ieri nemișcată, cursul euro gravitând tot în jurul lui 4,6, în condițiile în care speculatorii se tem de o intervenție masivă a băncii centrale. La rândul ei, BNR preferă să punctueze doar atunci când este cazul, fără a fi nevoită să vândă prea multă valută.

Încercările pieței de a trece euro peste 4,6 lei s-au lovit constant de încăpățânarea băncii centrale de a apăra acest prag de rezistență.

Ultimul test nuclear al Coreei de Nord, care a implicat o bombă cu hidrogen miniaturizată, ce a provocat un cutremur de 6,2 grade, a avut ca efect creșterea aversiunii față de risc, ceea ce a dus la deprecierea activelor emergente și majorarea investițiilor în cele considerate drept „refugiu”, precum franculRead More

În perioada 28 august – 1 septembrie​, cursul euro nu a scăzut sub pragul de 4,59 lei, evoluție datorată aversiunii față de risc existentă în mediul extern, dar și a neîncrederii arătată de piața locală față de măsurile heirupiste ale PSD care au scopul de a putea „onora” promisiunile electorale.

Lipsa unor noi vești proaste venite din Peninsula Coreeană a reprezentat o știre bună pentru investitori, ceea ce a condus la o diminuare a aversiunii față de risc, permițând monedelor emergente, cum este și leul, să se aprecieze ușor.

Racheta nord-coreeană care a survolat Japonia pentru a se prăbuși apoi în Oceanul Pacific a produs creșterea aversiunii față de risc, ceea ce a dus la reducerea plasamentelor în activele emergente, cum sunt și monedele de la marginea zonei euro.

În ultimele cinci ședințe raportul euro/leu s-a menținut în culoarul 4,58 – 4,59 lei, maximul atins fiind de 4,592 lei, maxim al ultimelor doua luni, semn că aversiunea față de risc se menține mai ridicată decât de obicei.

Volatilitatea și volumele de tranzacționare ale pieței au fost reduse, euro încercând din nou să treacă de 4,59 lei, prag apărat de BNR, care ar fi vândut vineri valută pentru a stopa din fașă eventualele tentative speculative.

Reacțiile negative a celei mai mari părți a mediului de afaceri, inclusiv a guvernatorului BNR, la noul program de guvernare al PSD-ALDE, apărut la doar câteva luni de cel cu care au fost câștigate alegerile din decembrie trecut, au afectat evoluția leului, care s-a depreciat față de principalele valute.

Noul program de guvernare al PSD-ALDE nemulțumește mediul de afaceri și a readus euro spre pragul de 4,6 lei.

Cartofii, citricele, fructele proaspete și carnea de porc au fost produsele alimentare care s-au scumpit cel mai mult în luna mai raportat la aprilie, mici ieftiniri înregistrându-se la făină, mălai, fasole boabe și alte leguminoase, ulei, slănină și grăsimi, telemea și ouă, în timp ce, din categoria mărfurilor nealimentare oRead More

Leul a profitat de conjunctura favorabilă monedelor din regiune și s-a apreciat ușor față de euro iar dolarul rămâne în picaj. Cursul euro a scăzut de la 4,5512 la 4,5496 lei, într-o ședință în care culoarul de tranzacționare a fost foarte îngust, 4,549 – 4,552 lei. Euro se va mențineRead More